STATUTUL PARTIDULUI
Uniunea pentru Reconstrucţia României
(REZUMAT)

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 2

Denumirea completă a partidului este Uniunea pentru Reconstrucţia României iar forma sa prescurtată (abrevierea) este U.R.R. [...]

CAPITOLUL II

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE
Uniunii pentru Reconstrucţia României

Articolul 4

Obiectivele partidului Uniunea pentru Reconstrucţia României sunt exclusiv de natură politică, ele fiind subordonate scopului său fundamental - desfăşurarea unei activităţi politice care să determine creşterea prosperităţii fiecărui cetăţean al României.

Articolul 5

Uniunea pentru Reconstrucţia României este un partid politic de centru dreapta care promovează valorile democraţiei moderne europene adaptate la realităţile politice, economice şi sociale ale României de astăzi.

În spiritul Programului Politic al Uniunii pentru Reconstrucţia României constituit pe principiul „fiecare contează”, activitatea acestui partid politic vizează atingerea cu precădere a următoarelor obiective:

1. respectarea şi apărarea caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, precum şi a formei republicane de guvernare a României;
2. respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale omului (stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi ale cetăţeanului în conformitate cu Constituţia României;
3. promovarea şi apărarea democraţiei, cel mai eficient sistem de organizare socială care asigură progresul material şi spiritual al fiecărui individ şi al societăţii în ansamblul ei;
4. garantarea proprietăţii private şi încurajarea iniţiativei particulare ca motor al progresului economic în condiţii de concurenţă liberă;
5. accesul tuturor cetăţenilor români la educaţie şi la îngrijire medicală;
6. accesul liber şi egal la şanse de realizare personală (materială, spirituală, profesională şi socială) pentru fiecare membru al societăţii;
7. întărirea autorităţii instituţiilor statului şi respectarea ordinii de drept de către fiecare cetăţean indiferent de funcţia pe care o ocupă, poziţia socială sau averea sa;
8. integrarea României în Uniunea Europeană şi în structurile de apărare euro-atlantice atâta timp cât aceasta coincide cu interesele fundamentale ale poporului român de dezvoltare economico-socială şi securitate naţională;
9. crearea unui sistem politic modern, performant, care să administreze în mod eficient viaţa economică şi socială în beneficiul cetăţenilor români.

    

   CAPITOLUL III

   MEMBRII
   Uniunii pentru Reconstrucţia României

Articolul 8

În vederea dobândirii calităţii de membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României solicitantul completează o cerere-tip de înscriere adresată preşedintelui organizaţiei locale pe raza căreia îşi are domiciliul, locul de muncă sau de studii. Persoanele cu domiciliul (stabil sau flotant), locul de muncă sau de studii în Bucureşti pot opta pentru oricare din filialele de sector.

Articolul 9

Comitetul Director Local al organizaţiei va dezbate aprobarea fiecărei cereri în parte urmând să comunice decizia adoptată în cel mult 30 de zile de la încheierea perioadei de probă.

Din momentul înregistrării cererii de înscriere solicitantul se află în perioada de probă timp de o lună. În situaţii excepţionale Comitetul Director Naţional poate aproba cereri de înscriere ale solicitanţilor înainte de sfârşitul perioadei de probă.

În cazul aprobării cererii, calitatea de membru intră în vigoare în momentul înmânării legitimaţiei de membru care trebuie să aibă loc în maxim 5 zile de la aprobarea cererii.

Legitimaţia de membru va fi semnată de către Preşedintele Comitetului Director Judeţean pe teritoriul căruia se află organizaţia locală respectivă sau de sector al Municipiului Bucureşti şi va avea aplicată ştampila acestui organism.

Legitimaţiile de membru trebuie vizate de trei ori pe an calendaristic, o dată la fiecare 4 luni.

În cazul respingerii cererii, solicitantul poate face contestaţie în termen de 10 zile de la comunicarea respingerii către Comitetul Director Judeţean sau la Comitetul Director al Municipiului Bucureşti. Aceste foruri trebuie să se pronunţe în termen de 30 zile de la înregistrarea contestaţiei, iar decizia rămâne definitivă.[...]

 

CAPITOLUL IV

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Articolul 17

Uniunea pentru Reconstrucţia României are structuri organizatorice funcţionale pe întreg teritoriul ţării, delimitate la nivel:

• local - pe localităţi urbane şi rurale precum şi la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti şi al Sectorului Agricol Ilfov
• judeţean - pe fiecare judeţ şi pe Municipiul Bucureşti
• naţional - structura centrală.

Articolul 19

Secţiile de partid se pot constitui dacă au cel puţin 9 membri.

Articolul 20

Forurile de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucţia României la nivel local sunt:

1. Convenţia Locală
2. Comitetul Director Local. [...]

Articolul 29

Forurile de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucţia României la nivel judeţean şi al Municipiului Bucureşti sunt:

1. Convenţia Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti;
2. Consiliul de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
3. Comitetul Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti.

Articolul 43

Forurile de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucţia României la nivel naţional sunt:

1. Convenţia Naţională;
2. Consiliul de Conducere Naţional;
3. Comitetul Director Naţional.

CAPITOLUL V

PROCEDURILE DE ALEGERE ÎN CADRUL
Uniunii pentru Reconstrucţia României

Articolul 62

Şedinţele structurilor Uniunii pentru Reconstrucţia României sunt constituite statutar în prezenţa a jumătate plus unu din numărul membrilor componenţi.

Articolul 64

Cu excepţia alegerilor pentru organismele de conducere care se desfăşoară prin vot secret, toate celelalte hotărâri ale forurilor componente ale Uniunii pentru Reconstrucţia României se iau prin vot deschis.

Articolul 65

Cu excepţia situaţiilor în care Statutul prevede altfel, toate hotărârile forurilor Uniunii pentru Reconstrucţia României se iau cu o majoritate de jumătate plus unu din numărul celor prezenţi;[...].

Articolul 66

Orice membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României poate cumula simultan maxim două funcţii de conducere în cadrul partidului. Se consideră funcţii de conducere cele de membru în Comitetele Directoare de la fiecare nivel.

Articolul 67

Candidaturile pentru Comitetele Directoare de la toate nivelele se depun pe echipe de câte 5 persoane, câte una pentru fiecare poziţie (preşedinte, 3 vicepreşedinţi - între care un locţiitor al preşedintelui - şi secretar).

Articolul 80

Pentru stabilirea componenţei Consiliului de Conducere Naţional se constituie între filialele judeţene ale Uniunii pentru Reconstrucţia României 8 regiuni după cum urmează::

1. Regiunea Nord-Est compusă din 6 judeţe: Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui;
2. Regiunea Sud-Est compusă din 6 judeţe: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa;
3. Regiunea Sud compusă din 7 judeţe: Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman, Giurgiu, Argeş, Prahova, Dâmboviţa;
4. Regiunea Sud-Vest compusă din 5 judeţe: Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt;
5. Regiunea Vest compusă din 4 judeţe: Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara, Arad;
6. Regiunea Nord-Vest compusă din 6 judeţe: Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj;
7. Regiunea Centru compusă din 6 judeţe: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov;
8. Regiunea Bucureşti compusă din Municipiul Bucureşti şi Sectorul Agricol Ilfov.
   

Articolul 81

Fiecare regiune, cu excepţia regiunii Bucureşti, are 3 reprezentanţi în Consiliul de Conducere Naţional. [...]

Articolul 82

Regiunea Bucureşti are 4 reprezentanţi în Consiliul de Conducere Naţional.[...]

Articolul 83

Pentru lucrările Convenţiei Naţionale se instituie sistemul voturilor reprezentative pentru filialele judeţene.

Numărul total de 301 voturi reprezentative (egal cu numărul de delegaţi) se distribuie în funcţie de numărul de membri conform unei norme de reprezentare stabilită de Comitetul Director Naţional anterior convocării Convenţiei Naţionale şi comunicată în scris în respectiva convocare.

Articolul 84

Pentru Comitetul Director Naţional se candidează în echipe complete de câte 5 persoane (pentru toate funcţiile din comitet: preşedinte, 3 vicepreşedinţi - între care un locţiitor al preşedintelui - şi secretar general); candidatura unei echipe trebuie propusă în scris de cel puţin 6 reprezentanţi regionali (din totalul de 19); echipele de candidaţi sunt votate, prin vot secret, de către toţi membrii partidului din fiecare judeţ; echipa care câştigă cele mai multe voturi într-un judeţ obţine toate voturile reprezentative arondate judeţului respectiv; echipa care obţine cele mai multe voturi reprezentative (din totalul de 301) la Convenţia Naţională câştigă cursa pentru conducerea partidului

Articolul 85

Alegerile pentru Comitetul Director Naţional se desfăşoară la sediul fiecărei organizaţii locale unde se amplasează urne sigilate. Votarea se face pe parcursul unei singure zile în toate organizaţiile locale din ţară.[...]

În ziua următoare, buletinele de vot împreună cu rezultatele votării din organizaţiile locale se centralizează la sediul filialei judeţene sau a Municipiului Bucureşti unde, comisia judeţeană de numărare a voturilor validează rezultatele din judeţ, desemnând echipa care a obţinut cele mai multe voturi şi, în consecinţă, primeşte totalitatea voturilor reprezentative arondate judeţului respectiv.[...]

Numărătoarea voturilor reprezentative la nivel naţional şi desemnarea echipei câştigătoare se fac la Convenţia Naţională unde fiecare preşedinte de organizaţie judeţeană atribuie numărul de voturi reprezentative arondate judeţului respectiv echipei care a câştigat cele mai multe voturi ale membrilor organizaţiei judeţene pe care o conduce.[...]