STATUTUL PARTIDULUI
Uniunea pentru Reconstrucția României

CAPITOLUL I:    DISPOZIȚII GENERALE

CAPITOLUL II:   SCOP ȘI OBIECTIVE

CAPITOLUL III:  MEMBRII

CAPITOLUL IV:  STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

CAPITOLUL V:   PROCEDURILE DE ALEGERE

CAPITOLUL VI:  FONDURILE ȘI PATRIMONIUL

CAPITOLUL VII: DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

 

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Uniunea pentru Reconstrucția României este persoană juridică română, înregistrată ca partid politic, desfășurându-și activitatea în conformitate cu Constituția României, Legea partidelor politice și prevederile prezentului statut.

Articolul 2

Denumirea completă a partidului este Uniunea pentru Reconstrucția României iar forma sa prescurtată (abrevierea) este U.R.R.

Sigla partidului este reprezentată de denumirea completă (scrisă cu caractere majuscule albe) și abreviată (scrisă cu caractere majuscule, portocalii cu contur alb), împreună cu o casă (corp portocaliu cu geamurile, ușa și conturul albe) situată în partea dreaptă-sus, elemente încadrate într-o elipsă albastră înclinată la 30 de grade suprapusă parțial peste o altă elipsă portocalie înclinată la 170 de grade așa cum sunt înfățișate în continuare.

Semnul electoral al partidului îl reprezintă "casa" încadrată într-o elipsă înclinată la 30 de grade așa cum este înfățișată în continuare.

 

    

 

Articolul 3

Sediul central al partidului Uniunea pentru Reconstrucția României este în Bd. Nicolae Bălcescu nr. 33, sector 1,București.

CAPITOLUL II

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE
Uniunea pentru Reconstrucția României

Articolul 4

Obiectivele partidului Uniunea pentru Reconstrucția României sunt exclusiv de natură politică, ele fiind subordonate scopului său fundamental - desfășurarea unei activități politice care să determine creșterea prosperității fiecărui cetățean al României.

Articolul 5

Uniunea pentru Reconstrucția României este un partid politic de centru dreapta care promovează valorile democrației moderne europene adaptate la realitățile politice, economice și sociale ale României de astăzi.

În spiritul Programului Politic al Uniunii pentru Reconstrucția României constituit pe principiul „fiecare contează”, activitatea acestui partid politic vizează atingerea cu precădere a următoarelor obiective:

  1. respectarea și apărarea caracterului național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român, precum și a formei republicane de guvernare a României;
  2. respectarea și garantarea drepturilor fundamentale ale omului (stipulate în Declarația Universală a Drepturilor Omului) și ale cetățeanului în conformitate cu Constituția României;
  3. promovarea și apărarea democrației, cel mai eficient sistem de organizare socială care asigură progresul material și spiritual al fiecărui individ și al societății în ansamblul ei;
  4. garantarea proprietății private și încurajarea inițiativei particulare ca motor al progresului economic în condiții de concurență liberă;
  5. accesul tuturor cetățenilor români la educație și la îngrijire medicală;
  6. accesul liber și egal la șanse de realizare personală (materială, spirituală, profesională și socială) pentru fiecare membru al societății;
  7. întărirea autorității instituțiilor statului și respectarea ordinii de drept de către fiecare cetățean indiferent de funcția pe care o ocupă, poziția socială sau averea sa;
  8. integrarea României în Uniunea Europeană și în structurile de apărare euro-atlantice atâta timp cât aceasta coincide cu interesele fundamentale ale poporului român de dezvoltare economico-socială și securitate națională;
  9. crearea unui sistem politic modern, performant, care să administreze în mod eficient viața economică și socială în beneficiul cetățenilor români.
Articolul 6

Modalitățile prin care Uniunea pentru Reconstrucția României urmărește atingerea scopului și obiectivelor sale sunt:

  1. participarea pe liste proprii sau în alianțe la alegerile locale, parlamentare și prezidențiale;
  2. reprezentarea în parlament;
  3. formarea guvernului în mod unic sau în coaliție cu alte formațiuni politice;
  4. reprezentarea în organismele administrației publice naționale de la toate nivelele;
  5. reprezentarea în organismele internaționale la care România are dreptul și posibilitatea de a trimite reprezentanți;
  6. stabilirea unor canale de contact permanent cu toate segmentele societății.

CAPITOLUL III

MEMBRII
Uniunea pentru Reconstrucția României

Articolul 7

Poate deveni membru al Uniunii pentru Reconstrucția României orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase dacă îndeplinește următoarele condiții:

  1. a împlinit vârsta de 18 ani;
  2. are cetățenia română;
  3. nu e membru al unui alt partid politic din România;
  4. respectă Statutul Uniunii pentru Reconstrucția României și susține Programul Politic al Uniunii pentru Reconstrucția României;
  5. a desfășurat o activitate satisfăcătoare în perioada de probă;
  6. nu îndeplinește vreuna din funcțiile incompatibile cu înscrierea într-un partid politic așa cum sunt ele enumerate în Legea partidelor politice;
  7. nu a săvârșit abuzuri sau nereguli în activitatea sa profesională privată, publică sau politică anterioară;
  8. nu a fost decăzut din drepturile sale politice printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Articolul 8

În vederea dobândirii calității de membru al Uniunii pentru Reconstrucția României solicitantul completează o cerere-tip de înscriere adresată președintelui organizației locale pe raza căreia își are domiciliul, locul de muncă sau de studii. Persoanele cu domiciliul (stabil sau flotant), locul de muncă sau de studii în București pot opta pentru oricare din filialele de sector.

Articolul 9

Comitetul Director Local al organizației va dezbate aprobarea fiecărei cereri în parte urmând să comunice decizia adoptată în cel mult 30 de zile de la încheierea perioadei de probă.

Din momentul înregistrării cererii de înscriere solicitantul se află în perioada de probă timp de o lună. În situații excepționale Comitetul Director Național poate aproba cereri de înscriere ale solicitanților înainte de sfârșitul perioadei de probă.

În cazul aprobării cererii, calitatea de membru intră în vigoare în momentul înmânării legitimației de membru care trebuie să aibă loc în maxim 5 zile de la aprobarea cererii.

Legitimația de membru va fi semnată de către Președintele Comitetului Director Județean pe teritoriul căruia se află organizația locală respectivă sau de sector al Municipiului București și va avea aplicată ștampila acestui organism.

Legitimațiile de membru trebuie vizate de trei ori pe an calendaristic, o dată la fiecare 4 luni.

În cazul respingerii cererii, solicitantul poate face contestație în termen de 10 zile de la comunicarea respingerii către Comitetul Director Județean sau la Comitetul Director al Municipiului București. Aceste foruri trebuie să se pronunțe în termen de 30 zile de la înregistrarea contestației, iar decizia rămâne definitivă.

Articolul 10

Încetarea calității de membru al Uniunii pentru Reconstrucția României are loc în următoarele cazuri:

  1. demisie;
  2. excludere;
  3. înscriere în alt partid;
  4. pierderea cetățeniei române;
  5. apariția unor incompatibilități cu condițiile prevăzute în Statut;
  6. deces.

Încetarea calității de membru intră în vigoare la data apariției oricăreia dintre situațiile prevăzute
la aliniatul 1, a) - f).

Articolul 11

Demisia are loc pe baza unei cereri scrise depuse împreună cu legitimația de membru la sediul organizației locale din structura căreia face parte cel care demisionează.

Ea are efecte din momentul înregistrării ei în evidențele organizației locale respective.

Articolul 12

Pentru comportamentele neconforme cu principiile și orientarea Uniunii pentru Reconstrucția României precum și pentru nerespectarea Statutului, a Programului Politic, a regulamentelor de funcționare sau a sarcinilor și deciziilor forurilor de conducere, membrilor Uniunii pentru Reconstrucția României li se pot aplica următoarele sancțiuni:

  1. avertisment scris;
  2. suspendarea sau revocarea din funcția de conducere deținută în cadrul partidului;
  3. retragerea sprijinului politic;
  4. excluderea din partid.
Articolul 13

Pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucția României care nu dețin funcții de conducere în cadrul partidului sau demnități publice, decizia aplicării uneia dintre sancțiunile prevăzute la articolul 12 se ia de către Consiliul de Conducere Local la propunerea Comitetului Director Local.

Pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucția României care dețin funcții de conducere în cadrul Uniunii pentru Reconstrucția României la nivel local sau demnități în administrația publică locală, decizia se ia de către Consiliul de Conducere Județean la propunerea Comitetului Director Județean.

Pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucția României care dețin funcții de conducere în cadrul Uniunii pentru Reconstrucția României la nivel județean sau demnități în administrația publică județeană, decizia se ia de către Consiliul de Conducere Național la propunerea Comitetului Director Național.

Pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucția României care dețin funcții de conducere în cadrul Uniunii pentru Reconstrucția României la nivel național sau demnități în administrația publică centrală, precum și pentru parlamentari, decizia aplicării uneia dintre sancțiunile prevăzute la articolul 12 se ia de către Comitetului Director Național.

În cazuri excepționale Comitetul Director Național poate decide aplicarea unor sancțiuni oricărui membru al Uniunii pentru Reconstrucția României cu efect imediat.

Articolul 14

Decizia aplicării sancțiunii poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la Colegiul de Arbitraj corespondent nivelului ierarhic al organului de conducere care a luat decizia. Decizia Colegiului de Arbitraj se pronunță în termen de 15 zile de la înregistrarea contestațiilor și este cu drept de apel la Comitetul Director Național. Hotărârea Comitetului Director Național se ia în termen de cel mult 30 zile de la înregistrarea apelului și are caracter definitiv.

Articolul 15

Fiecare membru al Uniunii pentru Reconstrucția României are următoarele drepturi:

  1. să-și exprime liber opiniile în cadrul structurilor de partid din care face parte în legătură cu orice problemă supusă dezbaterii;
  2. să fie informat asupra activității organizației și a structurilor din care face parte, asupra deciziilor forurilor de conducere ierarhic superioare și asupra activității reprezentanților partidului în administrația publică;
  3. să aibă acces la documentele oficiale și materialele de informare internă ale Uniunii pentru Reconstrucția României;
  4. să aibă inițiative cu caracter politic sau de îmbunătățire a activității structurii organizatorice din care face parte care să fie dezbătute de forurile de conducere competente;
  5. să participe la luarea deciziilor în cadrul structurilor organizatorice ale Uniunii pentru Reconstrucția României conform competențelor prevăzute în Statut;
  6. să aleagă și să fie ales în organele de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucția României la toate nivelele ierarhice;
  7. să propună și să fie propus candidat pe listele electorale ale Uniunii pentru Reconstrucția României pentru alegerile locale, parlamentare și prezidențiale dacă îndeplinește condițiile legale;
  8. să-și dea demisia din partid în orice moment, cu efect imediat;
  9. să primească din partea partidului tot sprijinul pe care acesta i-l poate da pentru îndeplinirea sarcinilor în interiorul partidului sau a celor care decurg din activitatea depusă în orice funcție dobândită prin sprijinul politic al partidului.
Articolul 16

Fiecare membru Uniunii pentru Reconstrucția României are următoarele îndatoriri:

  1. să respecte legile țării și să aibă un comportament demn și civilizat în societate;
  2. să cunoască și să respecte prevederile Statului și ale regulamentelor de funcționare ale Uniunii pentru Reconstrucția României;
  3. să cunoască Programul Politic al Uniunii pentru Reconstrucția României și să acționeze pentru punerea în practică a principiilor și obiectivelor acestuia;
  4. să cunoască documentele și punctele de vedere oficiale ale Uniunii pentru Reconstrucția României și să promoveze ideile cuprinse în acestea pentru atragerea de noi membri și creșterea rolului Uniunii pentru Reconstrucția României ca factor de decizie politică atât la nivel local cât și la nivel național;
  5. să îndeplinească sarcinile și să respecte hotărârile adoptate de către organele de conducere superioare ierarhic;
  6. să păstreze confidențialitatea documentelor și informațiilor cu caracter intern, de partid;
  7. să nu exprime public puncte de vedere care aduc prejudicii grave activității sau imaginii partidului și care contravin pozițiilor formulate de organele de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucția României;
  8. să folosească mijloacele materiale ale partidului la care îi dă dreptul poziția sa în structurile organizatorice exclusiv în interesul Uniunii pentru Reconstrucția României;
  9. să participe cu regularitate la întâlnirile și celelalte activități ale structurilor organizatorice din care face parte;
  10. să reprezinte opțiunile Uniunii pentru Reconstrucția României în activitatea depusă în orice funcție obținută prin sprijinul politic al partidului îndeplinindu-și atribuțiile cu onoare și profesionalism;
  11. să achite cu regularitate cotizația de membru precum și celelalte contribuții stabilite de organele competente.

CAPITOLUL IV

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Articolul 17

Uniunea pentru Reconstrucția României are structuri organizatorice funcționale pe întreg teritoriul țării, delimitate la nivel:

Articolul 18

La nivelul inferior ierarhic organizațiilor locale, se pot organiza secții de partid asimilate satelor, secțiilor de votare, cartierelor.

Articolul 19

Organizațiile de partid se pot constitui legal dacă au cel puțin 9 membri.

Articolul 20

Forurile de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucția României la nivel local sunt:

  1. Convenția Locală
  2. Comitetul Director Local.
Articolul 21

Convenția Locală cuprinde totalitatea membrilor organizației locale la data convocării acesteia. Ea se întrunește o dată pe an și oricând este necesar în urma cererii Comitetului Director Local, a Comitetului Director Județean sau al Municipiului București sau la cererea, pe bază de semnături, a cel puțin o treime din numărul de membri ai organizației.

Articolul 22

Convocarea Convenției Locale se face cu cel puțin 10 zile înaintea întrunirii propriu-zise, de către Președintele Comitetului Director Local, în scris, fiecărui membru al organizației locale, prin afișare la sediul organizației locale și prin publicare în cel puțin un cotidian local de mare tiraj.

Articolul 23

Convenția Locală are următoarele atribuții principale:

  1. alege pe echipe (cf. Art.67.), o dată la 4 ani și ori de câte ori este nevoie membrii Comitetului Director Local pe o perioadă de 4 ani și îi revocă individual atunci când este cazul;
  2. analizează activitatea Comitetului Director Local și a întregii organizații de la precedenta Convenție Locală și aprobă direcțiile și programul de acțiune pentru etapa următoare;
  3. dezbate raportul de gestiune pentru anul care a trecut, dă descărcare pentru execuția bugetară și adoptă bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul următor;
  4. aprobă sau respinge candidaturile propuse de Comitetul Director Local pentru alegerile locale;
  5. adoptă măsurile necesare întăririi organizației și aplicării obiectivelor din Programul partidului precum și din celelalte documente oficiale;
  6. alege individual delegații pentru Consiliul de Conducere Județean sau al Municipiului București în limita normei de reprezentare stabilită de Comitetul Director Județean sau al Municipiului București.
Articolul 24

Comitetul Director Local este compus din 5 membri:

Articolul 25

Comitetul Director Local se întrunește de 2 ori pe lună și oricând este necesar la cererea președintelui său sau a cel puțin doi dintre membrii săi.

Articolul 26

Convocarea Comitetului Director Local se face în scris, cu cel puțin 5 zile înaintea întrunirii propriu-zise, de către Președintele Comitetului Director Local și prin afișare la sediul organizației locale.

Articolul 27

La ședința Comitetului Director Local sunt convocați cu drept de vot consultativ, primarul, viceprimarul și componenții consiliului local în exercițiu, dacă aceștia sunt membri ai Uniunii pentru Reconstrucția României și nu ocupă deja alte funcții în Comitetul Director Local.

Articolul 28

Comitetul Director Local are următoarele atribuții principale:

  1. organizează și conduce activitatea politică între Convențiile Locale;
  2. organizează și conduce campania electorală în aria sa de acoperire;
  3. propune Convenției Locale candidaturile pentru alegerile locale;
  4. numește șeful campaniei electorale locale;
  5. ține evidența membrilor și urmărește încasarea cotizațiilor și a celorlalte contribuții ale membrilor stabilite de organele competente prin regulamentul de funcționare;
  6. decide cu privire la cererile de înscriere în organizația locală de partid;
  7. administrează patrimoniul și resursele financiare și materiale ale organizației locale;
  8. propune Consiliului de Conducere Județean sau al Municipiului București aplicarea de sancțiuni membrilor de partid ai organizațiilor locale în conformitate cu dispozițiile Art. 13. din Statut;
  9. coordonează activitatea reprezentanților Uniunii pentru Reconstrucția României în structurile administrației publice locale;
  10. duce la îndeplinire sarcinile și deciziile adoptate de forurile ierarhic superioare;
  11. asigură informarea Comitetului Director Județean sau al Municipiului București asupra evenimentelor petrecute și acțiunilor desfășurate pe plan local;
  12. stabilește structura de personal angajat pentru necesitățile de funcționare ale organizației locale și efectuează angajări și concedieri.
Articolul 29

Forurile de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucția României la nivel județean și al Municipiului București sunt:

  1. Convenția Județeană sau a Municipiului București;
  2. Consiliul de Conducere Județean sau al Municipiului București;
  3. Comitetul Director Județean sau al Municipiului București.
Articolul 30

Convenția Județeană sau a Municipiului București cuprinde:

  1. membrii Consiliului de Conducere Județean sau al Municipiului București;
  2. un număr impar cel puțin egal cu cel de la punctul a) dar nu mai mare de 101 delegați ai organizațiilor locale repartizați conform normei de reprezentare stabilite de Comitetul Director Județean sau al Municipiului București.
Articolul 31

Convenția Județeană sau a Municipiului București se întrunește o dată pe an și ori de câte ori este nevoie, la convocarea Comitetului Director Județean sau al Municipiului București, a Comitetului Director Național sau la cererea, în scris, a cel puțin o treime din numărul organizațiilor locale.

Articolul 32

Convocarea Convenției Județene sau a Municipiului București se face în scris, fiecărui participant, cu cel puțin 10 zile înaintea întrunirii propriu-zise, de către Președintele Comitetului Director Județean sau al Municipiului București, prin afișare la sediul filialei județene sau a Municipiului București și prin publicare în cel puțin un cotidian județean de mare tiraj.

Articolul 33

Convenția Județeană sau a Municipiului București are următoarele atribuții principale:

  1. alege pe echipe (cf. Art. 67), odată la 4 ani și ori de câte ori este nevoie, membrii Comitetului Director Județean sau al Municipiului București pe o perioadă de 4 ani și îi revocă individual când este cazul;
  2. alege individual membrii Colegiului Județean sau al Municipiului București de Arbitraj și ai Comisiei Județene sau a Municipiului București de Cenzori pe o perioadă de 4 ani;
  3. validează propunerile de candidaturi la alegerile parlamentare și le înaintează Comitetului Director Național;
  4. analizează activitatea Comitetului Director Județean sau al Municipiului București și a filialei județene de la Convenția Județeană sau a Municipiului București precedentă și aprobă direcțiile și programul de acțiune pentru etapa următoare;
  5. dezbate raportul Comisiei de Cenzori pentru anul care a trecut, dă descărcare pentru execuția bugetară și programul de acțiune pentru etapa următoare;
  6. adoptă măsurile necesare întăririi organizației și aplicării obiectivelor din Programul partidului precum și din celelalte documente oficiale;
  7. adoptă strategia desfășurării campaniei electorale la nivel județean sau al Municipiului București;
  8. aprobă lista de candidați în alegerile locale pentru consiliul județean.
Articolul 34

Consiliul de Conducere Județean sau al Municipiului București este compus din:

  1. membrii Comitetului Director Județean sau al Municipiului București;
  2. președinții tuturor organizațiilor locale.
Articolul 35

Consiliul de Conducere Județean sau al Municipiului București se întrunește o dată pe lună și oricând este necesar, la convocarea Comitetului Director Județean sau al Municipiului București, a Comitetului Director Național sau la cererea, pe bază de semnături, a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.

Articolul 36

Convocarea Consiliului de Conducere Județean sau al Municipiului București se face în scris, cu cel puțin 10 zile înaintea întrunirii propriu-zise, de către Președintele Comitetului Director Județean sau al Municipiului București și prin afișarea la sediul filialei județene sau a Municipiului București.

Articolul 37

La ședința Consiliului de Conducere Județean sau al Municipiului București sunt convocați cu drept de vot consultativ membrii consiliului județean sau al Municipiului București, primarii, viceprimarii, prefectul, subprefectul și parlamentarii în exercițiu care reprezintă județul respectiv, membri ai Uniunii pentru Reconstrucția României și care nu ocupă deja o funcție în Consiliul de Conducere Județean sau al Municipiului București.

Articolul 38

Consiliul de Conducere Județean sau al Municipiului București are următoarele atribuții principale:

  1. adoptă strategia desfășurării campaniei electorale la nivelul județului sau al Municipiului București;
  2. alege și revocă trezorierul filialei județene sau a Municipiului București pe o perioadă de 4 ani, la propunerea președintelui Comitetului Director Județean sau al Municipiului București;
  3. alege individual delegații la Convenția Națională în limita normei de reprezentare stabilită de Consiliul de Conducere Național;
  4. decide asupra aplicării de sancțiuni pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucția României ca urmare a propunerilor venite de la Comitetul Director Județean sau al Municipiului București sau Comitetele Directoare Locale din componență;
  5. stabilește măsuri pentru punerea în practică a obiectivelor Programului și strategiei Uniunii pentru Reconstrucția României;
  6. duce la îndeplinire sarcinile și deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic.
Articolul 39

Comitetul Director Județean sau al Municipiului București este compus din 5 membri:

Articolul 40

Comitetul Director Județean sau al Municipiului București se întrunește o dată pe săptămână și oricând este necesar la convocarea președintelui său, a Comitetului Director Național sau la cererea a cel puțin doi dintre membrii săi.

Articolul 41

La ședința Comitetului Director Județean sau al Municipiului București participă trezorierul filialei județene și primarul municipiului-reședință de județ (dacă acesta este membru al Uniunii pentru Reconstrucția României) cu drept de vot consultativ, precum și orice alt membru al Uniunii pentru Reconstrucția României care a fost invitat de către comitet.

Articolul 42

Comitetul Director Județean sau al Municipiului București are următoarele atribuții principale:

  1. elaborează strategia desfășurării campaniei electorale la nivel județean în concordanță cu strategia de campanie a Uniunii pentru Reconstrucția României la nivel național;
  2. coordonează activitatea Comitetelor Directoare Locale între ședințele Consiliului de Conducere Județean sau al Municipiului București;
  3. stabilește, conform normei de reprezentare, numărul de delegați în Consiliul de Conducere Județean sau al Municipiului București pentru fiecare organizație locală;
  4. numește șeful campaniei electorale la nivel de județ sau al Municipiului București;
  5. propune Consiliului de Conducere aplicarea de sancțiuni pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucția României în conformitate cu dispozițiile Art. 13. din Statut;
  6. stabilește structura de personal angajat pentru necesitățile de funcționare ale filialei județene sau a Municipiului București și efectuează angajări și concedieri;
  7. administrează patrimoniul și resursele financiare și materiale ale organizației județene;
  8. stabilește măsuri pentru punerea în practică a obiectivelor Programului și strategiei Uniunii pentru Reconstrucția României;
  9. informează Comitetului Director Național asupra evenimentelor petrecute și acțiunilor desfășurate pe plan județean;
  10. întocmește liste de candidați în alegerile pentru consiliul județean pe care le înaintează spre aprobare Convenției Județene sau a Municipiului București;
  11. propune candidaturile pentru alegerile parlamentare și le înaintează spre validare Convenției Județene sau a Municipiului București;
  12. validează sau invalidează rezultatele alegerilor pentru Comitetele Directoare Locale din componența filialei județene sau a Municipiului București.
Articolul 43

Forurile de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucția României la nivel național sunt:

  1. Convenția Națională;
  2. Consiliul de Conducere Național;
  3. Comitetul Director Național.
Articolul 44

Convenția Națională este forul suprem de conducere al Uniunii pentru Reconstrucția României și ea este formata din:

  1. membrii Consiliului de Conducere Național;
  2. președinții filialelor județene sau a Municipiului București care nu sunt membri ai Consiliului de Conducere Național (cf. Art. 48.);
  3. un număr impar cel puțin egal cu cel de la punctele a) și b) cumulate dar nu mai mare de 301 delegați ai filialelor județene sau a Municipiului București conform normei de reprezentare stabilite de Comitetul Director Național;
  4. membrii guvernului și parlamentarii membri ai Uniunii pentru Reconstrucția României care nu ocupă deja poziții în Convenția Națională.
Articolul 45

Convenția Națională se întrunește în ședință ordinară o dată la 4 ani și în ședință extraordinară, oricând este necesar, la convocarea Consiliului de Conducere Național, a Comitetului Director Național sau la solicitarea a 21 de filiale județene.

Articolul 46

Convocarea Convenției Naționale se face în scris, fiecărui participant, cu cel puțin 45 de zile înaintea întrunirii propriu-zise pentru ședința ordinară și cu cel puțin 30 zile înainte pentru ședința extraordinară, de către Președintele Comitetului Director Național, prin afișare la sediul central și prin publicare în cel puțin un cotidian național de mare tiraj.

Articolul 47

La lucrările Convenției Naționale pot participa ca invitați fără drept de vot și alte persoane invitate de către Comitetul Director Național.

Articolul 48

Convenția Națională are următoarele atribuții principale:

  1. alege pe echipe (cf. Art. 67) și revocă individual membrii Comitetului Director Național pe o perioadă de 4 ani;
  2. aprobă și modifică Statutul Uniunii pentru Reconstrucția României;
  3. aprobă și modifică Programul Politic și strategia de îndeplinire a obiectivelor cuprinse în el;
  4. adoptă puncte de vedere cu privire la modalitățile de realizare a intereselor majore ale țării;
  5. adoptă moțiuni cu caracter de recomandare pentru activitatea viitoare a partidului;
  6. hotărăște dizolvarea partidului.
Articolul 49

Consiliul de Conducere Național cuprinde:

  1. membrii Comitetului Director Național;
  2. membrii echipei clasate pe locul doi în cursa pentru Comitetul Director Național (cf. Art. 67.) dacă aceasta a obținut minim 15% din numărul voturilor reprezentative (cf. Art. 83.);
  3. președintele Colegiului Național de Arbitraj;
  4. președintele Comisiei Naționale de Cenzori;
  5. trezorierul;
  6. 25 reprezentanți regionali (cf. Art. 81. și Art. 82.);
  7. președinții primelor trei filiale județene în ordinea numărului de membri, până la primele alegeri locale sau generale de la înființarea partidului, după care se aplică criteriul ordinii descrescătoare a rezultatelor electorale obținute în fiecare județ.
Articolul 50

Consiliul de Conducere Național se întrunește o dată pe trimestru și oricând este necesar la convocarea Comitetului Director Național, a Președintelui Comitetului Director Național sau la cererea, pe bază de semnături, a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.

Articolul 51

Convocarea Consiliului de Conducere Național se face în scris, cu cel puțin 10 zile înaintea întrunirii propriu-zise, de către Președintele Comitetului Director Național și prin afișarea la sediul central.

Articolul 52

La ședința Consiliului de Conducere Național sunt convocați cu drept de vot consultativ membrii guvernului și parlamentarii Uniunii pentru Reconstrucția României precum și primarul general al capitalei dacă acesta este membru al Uniunii pentru Reconstrucția României și nu ocupă deja o poziție în Consiliul de Conducere Național.

Articolul 53

Consiliul de Conducere Național are următoarele atribuții principale:

  1. stabilește măsurile necesare îndeplinirii hotărârilor adoptate de Convenția Națională;
  2. coordonează întreaga activitate a partidului între Convențiile Naționale;
  3. aprobă programul de guvernare al Uniunii pentru Reconstrucția României;
  4. dezbate raportul Comisiei Naționale de Cenzori, dă descărcare pentru execuția bugetară și aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul următor;
  5. aprobă fuziunile sau alianțele cu alte formațiuni politice;
  6. stabilește și modifică denumirea, sigla și semnul electoral al Uniunii pentru Reconstrucția României;
  7. aprobă înființarea publicațiilor centrale și ale departamentelor centrale de analiză pe diferite domenii din cadrul Uniunii pentru Reconstrucția României;
  8. aprobă candidaturile Uniunii pentru Reconstrucția României pentru funcțiile de Președinte al României și de Prim Ministru;
  9. alege și revocă Președintele și membrii Comisiei Naționale de Cenzori;
  10. alege și revocă Președintele și membrii Colegiului Național de Arbitraj;
  11. alege și revocă trezorierul la propunerea Președintelui Comitetului Director Național;
  12. definitivează listele de candidați pentru alegerile parlamentare la propunerea Comitetului Director Național;
  13. decide asupra aplicării de sancțiuni membrilor Uniunii pentru Reconstrucția României în conformitate cu dispozițiile Art. 13. din Statut;
  14. aprobă regulamentele de funcționare internă a structurilor constituite în interiorul partidului;
  15. stabilește cuantumul cotizațiilor lunare precum și cotele de contribuție din venituri ale parlamentarilor, demnitarilor, primarilor și consilierilor membri ai Uniunii pentru Reconstrucția României.
Articolul 54

Comitetul Director Național cuprinde:

  1. președintele partidului;
  2. 3 vicepreședinți ai partidului;
  3. secretarul general al partidului.
Articolul 55

Comitetul Director Național se întrunește o dată pe săptămână și oricând este necesar la convocarea președintelui Comitetului Director Național sau la cererea a cel puțin doi dintre membrii săi.

Articolul 56

La ședința Comitetului Director Național participă trezorierul partidului cu drept de vot consultativ, precum și orice alt membru al Uniunii pentru Reconstrucția României care a fost invitat de către comitet.

Articolul 57

Comitetul Director Național are următoarele atribuții principale:

  1. conduce activitatea partidului între ședințele Consiliului de Conducere Național;
  2. emite luări de poziție legate de evenimentele politice, sociale și economice curente;
  3. coordonează activitatea grupurilor parlamentare ale Uniunii pentru Reconstrucția României și a demnitarilor partidului;
  4. asigură informarea continuă a Comitetelor Directoare Județene sau al Municipiului București cu privire la activitatea curentă a partidului;
  5. negociază alianțe, fuziuni sau protocoale de colaborare cu alte formațiuni politice și propune rezultatele acestor negocieri spre aprobarea Consiliului de Conducere Național;
  6. inițiază și dezvoltă relațiile interne și internaționale ale Uniunii pentru Reconstrucția României cu alte partide politice, organizații neguvernamentale, sindicate, asociații patronale, etc;
  7. conduce și coordonează campaniile electorale ale Uniunii pentru Reconstrucția României pentru alegerile locale, parlamentare și prezidențiale și numește șefii fiecăreia dintre aceste campanii electorale;
  8. coordonează activitatea departamentelor centrale de analiză pe diferite domenii din cadrul Uniunii pentru Reconstrucția României și numește șefii acestor departamente;
  9. validează sau invalidează rezultatele alegerilor pentru Comitetele Directoare Județene sau al Municipiului București și ale reprezentanților regionali în Consiliul de Conducere Național;
  10. numește și revocă din funcții reprezentanții partidului în instituții centrale, foruri și organizații interne și internaționale;
  11. propune Consiliului de Conducere Național listele de candidați pentru alegerile parlamentare;
  12. propune aplicarea de sancțiuni pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucția României în conformitate cu dispozițiile Art. 13. din Statut și în cazuri speciale poate hotărî suspendarea acestora din funcție până la decizia Consiliului de Conducere Național;
  13. convoacă Consiliul de Conducere Național;
  14. stabilește structura de personal angajat pentru necesitățile de funcționare ale structurilor centrale și efectuează angajări și concedieri;
  15. întocmește bugetul de venituri și cheltuieli și îl propune spre aprobare Consiliului de Conducere Național;
  16. administrează patrimoniul și resursele financiare și materiale ale structurilor centrale;
  17. numește purtătorul de cuvânt al partidului;
  18. elaborează regulamentele de organizare și funcționare internă a structurilor constituite în interiorul partidului și le propune spre aprobare Consiliului de Conducere Național;
  19. decide schimbarea sediului central al Uniunii pentru Reconstrucția României.
Articolul 58

 La nivelul conducerii centrale a Uniunii pentru Reconstrucția României se constituie, prin regulamente specifice de organizare și funcționare, următoarele structuri:

  1. Colegiul Național de Arbitraj
  2. Comisia Națională de Cenzori.
Articolul 59

Colegiul Național de Arbitraj funcționează ca instanță supremă în toate problemele referitoare la respectarea Statutului, regulamentelor de funcționare, disciplinei și moralei membrilor Uniunii pentru Reconstrucția României. Colegiul Național de Arbitraj își desfășoară propria activitate și coordonează activitatea tuturor Colegiilor Județene sau al Municipiului București de Arbitraj pe baza unui regulament ce urmează a fi aprobat de Consiliul Național de Conducere.

Articolul 60

Atribuțiile Comisiei Naționale de Cenzori constau în verificarea si analiza modului de gestionare a patrimoniului și fondurilor Uniunii pentru Reconstrucția României. Comisia Națională de Cenzori își desfășoară propria activitate și coordonează activitatea tuturor Comisiilor Județene sau a Municipiului București de Cenzori pe baza unui regulament ce urmează a fi aprobat de Consiliul Național de Conducere.

Articolul 61

Prin decizia Consiliului de Conducere Național se pot înființa ulterior și alte structuri la nivel central și local (de ex.: departamente de analiză, structuri de tineret, de femei etc.) ce vor activa pe baza unor regulamente specifice de funcționare elaborate de Comitetul Director Național.

CAPITOLUL V

PROCEDURILE DE ALEGERE ÎN CADRUL
Uniunea pentru Reconstrucția României

Articolul 62

Ședințele structurilor Uniunii pentru Reconstrucția României sunt constituite statutar în prezența a jumătate plus unu din numărul membrilor componenți.

Articolul 63

Convențiile locale ale membrilor organizațiilor locale sunt statutar constituite în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor convocați la prima întrunire și indiferent de numărul membrilor prezenți la a doua întâlnire.

Articolul 64

Cu excepția alegerilor pentru organismele de conducere care se desfășoară prin vot secret, toate celelalte hotărâri ale forurilor componente ale Uniunii pentru Reconstrucția României se iau prin vot deschis.

Articolul 65

Cu excepția situațiilor în care Statutul prevede altfel, toate hotărârile forurilor Uniunii pentru Reconstrucția României se iau cu o majoritate de jumătate plus unu din numărul celor prezenți; se consideră prezenți și cei care delegă reprezentarea prin mandat cu excepția lucrărilor convențiilor locale, județene și naționale unde nu se acceptă reprezentarea prin mandat.

Articolul 66

Orice membru al Uniunii pentru Reconstrucția României poate cumula simultan maxim două funcții de conducere în cadrul partidului. Se consideră funcții de conducere cele de membru în Comitetele Directoare de la fiecare nivel.

Articolul 67

Candidaturile pentru Comitetele Directoare de la toate nivelele se depun pe echipe de câte 5 persoane, câte una pentru fiecare poziție (președinte, 3 vicepreședinți - între care un locțiitor al președintelui - și secretar).

Articolul 68

Un membru al Uniunii pentru Reconstrucția României poate candida numai într-o singură echipă pentru alegerea Comitetului Director la toate nivelele.

Articolul 69

În cazul Comitetelor Directoare de la toate nivelele, dacă devin vacante cel mult 2 posturi simultan, înlocuitorii sunt numiți de către președintele Comitetului Director în termen de cel mult 10 zile de la producerea vacanței.

Dacă devin vacante 3 sau mai multe posturi simultan, se organizează noi alegeri în termen de minim 15 și maxim 45 de zile pentru Comitetele Locale, Județene sau al Municipiului București și în termen de minim 60 și maxim 90 de zile pentru Comitetul Director Național.

Articolul 70

Pentru Comitetul Director Local, la primul tur de scrutin câștigă echipa care a obținut jumătate plus unu din voturile valabil exprimate de către cei prezenți la Convențiile Locale de alegeri.

Dacă nici o echipă nu a obținut această majoritate se organizează un al doilea tur de scrutin la care participă primele două echipe clasate în ordinea voturilor obținute și câștigă cea care obține cele mai multe voturi în al doilea tur de scrutin.

Articolul 71

La ședințele de alegeri a Comitetului Director Local participă ca observator un membru al Comitetului Director Județean sau al Colegiului Județean de Arbitraj desemnat de către Comitetul Director Județean.

Articolul 72

Lista de candidaturi pe echipe pentru Comitetul Director Local se închide cu 48 de ore înaintea orei de începere a ședinței de alegeri menționată în convocare.

Articolul 73

Pentru a fi acceptată, candidatura unei echipe pentru Comitetul Director Local trebuie susținută în scris de cel puțin 5 membri ai organizației locale respective care au fost convocați la ședința de alegeri și nu fac parte din echipa respectivă.

Articolul 74

Un membru al Uniunii pentru Reconstrucția României poate susține în scris o singură echipă care candidează pentru Comitetul Director Local.

Articolul 75

Pentru Comitetul Director Județean, la primul tur de scrutin câștigă echipa care a obținut jumătate plus unu din voturile valabil exprimate de către cei prezenți la Convenția Județeană de alegeri.

Dacă nici o echipă nu a obținut această majoritate se organizează un al doilea tur de scrutin la care participă primele două echipe clasate în ordinea voturilor obținute și câștigă cea care obține cele mai multe voturi în al doilea tur de scrutin.

Articolul 76

La ședința de alegere a Comitetului Director Județean participă ca observator un membru al Comitetului Național Director sau al Colegiului Național de Arbitraj desemnat de către Comitetul Director Național.

Articolul 77

Lista de candidaturi pe echipe pentru Comitetul Director Județean se închide cu 48 de ore înaintea orei de începere a ședinței de alegere menționată în convocare.

Articolul 78

Pentru a fi acceptată, candidatura unei echipe pentru Comitetul Director Județean trebuie susținută în scris de cel puțin 15 membri ai Convenției Județene respective care au fost convocați la ședința de alegeri si care nu fac parte din echipa respectivă.

Articolul 79

Un membru al Uniunii pentru Reconstrucția României poate susține în scris o singură echipă care candidează pentru Comitetul Director Județean.

Articolul 80

Pentru stabilirea componenței Consiliului de Conducere Național se constituie între filialele județene ale Uniunii pentru Reconstrucția României 8 regiuni după cum urmează::

  1. Regiunea Nord-Est compusă din 6 județe: Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui;
  2. Regiunea Sud-Est compusă din 6 județe: Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța;
  3. Regiunea Sud compusă din 7 județe: Ialomița, Călărași, Teleorman, Giurgiu, Argeș, Prahova, Dâmbovița;
  4. Regiunea Sud-Vest compusă din 5 județe: Mehedinți, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt;
  5. Regiunea Vest compusă din 4 județe: Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Arad;
  6. Regiunea Nord-Vest compusă din 6 județe: Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj;
  7. Regiunea Centru compusă din 6 județe: Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov;
  8. Regiunea București compusă din Municipiul București și Sectorul Agricol Ilfov.
Articolul 81

Fiecare regiune, cu excepția regiunii București, are 3 reprezentanți în Consiliul de Conducere Național.
Aceștia sunt:

  1. președintele filialei județene din regiune cu cei mai mulți membri (până la primele alegeri locale sau generale de la înființarea partidului, după care se aplică criteriul ordinii descrescătoare a rezultatelor electorale obținute în fiecare județ) desemnat ca membru de drept;
  2. b) doi dintre președinții celorlalte filiale județene din componența regiunii, aleși de către aceștia cu majoritate simplă, în cel mult 30 de zile de la alegerile Comitetelor Directoare Județene.
Articolul 82

Regiunea București are 4 reprezentanți în Consiliul de Conducere Național. Aceștia sunt:

  1. președintele filialei Municipiului București, desemnat de drept;
  2. președintele organizației de sector sau a Sectorului Agricol Ilfov cu cei mai mulți membri (până la primele alegeri locale sau generale de la înființarea partidului, după care se aplică criteriul ordinii descrescătoare a rezultatelor electorale obținute în fiecare județ) desemnat de drept;
  3. doi dintre președinții celorlalte organizații de sector sau a Sectorului Agricol Ilfov, aleși de către aceștia, cu majoritate simplă, în cel mult 30 de zile de la alegerile Comitetelor Directoare Locale.
Articolul 83

Pentru lucrările Convenției Naționale se instituie sistemul voturilor reprezentative pentru filialele județene.

Numărul total de 301 voturi reprezentative (egal cu numărul de delegați) se distribuie în funcție de numărul de membri conform unei norme de reprezentare stabilită de Comitetul Director Național anterior convocării Convenției Naționale și comunicată în scris în respectiva convocare.

Articolul 84

Pentru Comitetul Director Național se candidează în echipe complete de câte 5 persoane (pentru toate funcțiile din comitet: președinte, 3 vicepreședinți - între care un locțiitor al președintelui - și secretar general); candidatura unei echipe trebuie propusă în scris de cel puțin 6 reprezentanți regionali (din totalul de 19); echipele de candidați sunt votate, prin vot secret, de către toți membrii partidului din fiecare județ; echipa care câștigă cele mai multe voturi într-un județ obține toate voturile reprezentative arondate județului respectiv; echipa care obține cele mai multe voturi reprezentative (din totalul de 301) la Convenția Națională câștigă cursa pentru conducerea partidului

Articolul 85

Alegerile pentru Comitetul Director Național se desfășoară la sediul fiecărei organizații locale unde se amplasează urne sigilate. Votarea se face pe parcursul unei singure zile în toate organizațiile locale din țară.

Pe toată durata zilei de votare este prezent în sediul fiecărei organizații locale un observator delegat de către Comitetul Director Județean care este membru al Uniunii pentru Reconstrucția României în județul respectiv și nu face parte din organizația locală respectivă.

Desigilarea urnelor și numărarea voturilor se face de către comisia locală de numărare a voturilor, după ora de terminare a votării, la sediul fiecărei organizații locale, în prezența observatorului care trebuie să certifice în scris corectitudinea procesului de votare și a rezultatului acestuia.

În ziua următoare, buletinele de vot împreună cu rezultatele votării din organizațiile locale se centralizează la sediul filialei județene sau a Municipiului București unde, comisia județeană de numărare a voturilor validează rezultatele din județ, desemnând echipa care a obținut cele mai multe voturi și, în consecință, primește totalitatea voturilor reprezentative arondate județului respectiv.

La această centralizare, validare și desemnare din fiecare filială județeană sau a Municipiului București participă în mod obligatoriu un observator delegat de către Comitetul Național Director care este membru al Uniunii pentru Reconstrucția României și nu face parte din filiala județeană respectivă.

Numărătoarea voturilor reprezentative la nivel național și desemnarea echipei câștigătoare se fac la Convenția Națională unde fiecare președinte de organizație județeană atribuie numărul de voturi reprezentative arondate județului respectiv echipei care a câștigat cele mai multe voturi ale membrilor organizației județene pe care o conduce.

Articolul 86

Data alegerilor pentru Comitetul Director Național se comunică în scris, fiecărui membru al Uniunii pentru Reconstrucția României, de către Comitetul Director Național în exercițiu cu cel puțin 60 de zile înainte. Lista de candidaturi pe echipe pentru Comitetul Director Național se închide cu 30 de zile înaintea datei alegerilor propriu-zise.

Articolul 87

Pentru hotărârile ce se iau în cadrul lucrărilor Convenției Naționale se utilizează sistemul voturilor reprezentative.

Pentru orice problemă supusă votului, se votează mai întâi individual de către delegații cu drept de vot din fiecare filială județeană. Decizia care obține cele mai multe voturi la interiorul filialei devine decizia acelei filiale. Decizia care are câștig beneficiază de toate voturilor reprezentative arondate filialei județene respective.

Pentru definitivarea procedurii de vot, președinții fiecărei filialei județene sau a Municipiului București atribuie voturile reprezentative ale filialei respective pentru decizia care a avut câștig de cauză în filiala lor.

Decizia care obține cele mai multe voturi reprezentative va fi adoptată ca decizie a Convenției Naționale.

CAPITOLUL VI

FONDURILE ȘI PATRIMONIUL
Uniunea pentru Reconstrucția României

Articolul 88

Uniunea pentru Reconstrucția României poate deține bunuri mobile și imobile necesare pentru buna desfășurare a activității sale.

Articolul 89

Sursele de finanțare ale Uniunii pentru Reconstrucția României sunt:

  1. cotizațiile plătite lunar de către membrii partidului;
  2. donații și legate;
  3. venituri din activități proprii;
  4. subvenții de la bugetul de stat, potrivit legii bugetare anuale;
  5. alte surse, conform legii.
Articolul 90

Operațiunile de încasări și plăți se efectuează prin conturi în lei și în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.

Articolul 91

Cuantumul și repartizarea între nivelele ierarhice a cotizațiilor, a altor contribuții ale membrilor partidului și ale altor venituri se stabilesc prin hotărâre a Comitetului de Conducere Național.

Articolul 92

Uniunea pentru Reconstrucția României nu desfășoară activități specifice societăților comerciale, cu excepția următoarelor situații:

  1. editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de promovare și cultură politică proprii;
  2. serviciile interne;
  3. închirierea spațiilor proprii pentru conferințe și acțiuni social-culturale;
  4. acțiunile culturale, sportive și distractive;
  5. vânzarea bunurilor din patrimoniu, cu excepția celor primite drept donații din străinătate;
  6. dobânzile bancare.
Articolul 93

Veniturile provenite din subvențiile bugetare pot avea următoarele destinații:

  1. cheltuieli materiale pentru întreținerea și funcționarea sediilor;
  2. cheltuieli de personal;
  3. cheltuieli pentru presă și promovare;
  4. cheltuieli pentru organizarea de activități cu caracter politic;
  5. cheltuieli de deplasare;
  6. cheltuieli pentru telecomunicații;
  7. cheltuieli cu delegațiile din străinătate.
Articolul 94

Comitetul Director Național al Uniunii pentru Reconstrucția României numește câte un mandatar financiar, conform legii, pe perioada campaniilor electorale locale, parlamentare și prezidențiale.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 95

Statutul Uniunii pentru Reconstrucția României este obligatoriu pentru toți membrii și toate filialele partidului.

Articolul 96

Filialele locale, județene sau a Municipiului București pot deschide conturi la bancă în condițiile legii și răspund de gestionarea acestora.

Articolul 97

Organele executive ale partidului de la nivel central, județean sau local pot constitui asociații sau fundații pentru realizarea scopului și obiectivelor partidului, cu respectarea legislației în vigoare.

Articolul 98

Filiala Municipiului București este echivalentă cu o filială județeană iar filialele de sector ale Municipiului București sunt echivalente cu filialele locale.

Articolul 99

Calitatea de membru în Colegiile de Arbitraj sau în Comisiile de Cenzori este incompatibilă cu cea de membru în Comitetele Directoare, indiferent de nivel.

Articolul 100

În termen de 6 luni de la înregistrarea oficială a Uniunii pentru Reconstrucția României, Consiliul de Conducere Național va supune aprobării regulamentele de organizare și funcționare internă a partidului elaborate de Comitetul Director Național.

Articolul 101

Uniunea pentru Reconstrucția României își poate înceta activitatea prin:

  1. autodizolvare hotărâtă de Convenția Națională a partidului;
  2. dizolvare pronunțată pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curții Constituționale;
  3. decizia Tribunalului Municipiului București ca urmare a constatării inactivității conform Art. 31. din Legea partidelor politice.