LEGEA PRIVIND FINANŢAREA ACTIVITĂŢII PARTIDELOR POLITICE ŞI A CAMPANIILOR ELECTORALE

Parlamentul României

Lege nr. 43, din 21 ianuarie 2003

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 54 din 30 ianuarie 2003

 

 

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

CAPITOLUL II: Finanţarea privată

CAPITOLUL III: Finanţarea publică (guvernamentală) Subvenţii de la bugetul de stat

CAPITOLUL IV: Finanţarea în timpul campaniilor electorale

CAPITOLUL V: Controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale

CAPITOLUL VI: Sancţiuni

CAPITOLUL VII: Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Articolul 1

[1] Finanţarea activităţii partidelor politice se realizează numai în condiţiile legii.
[2] Asigurarea mijloacelor de finanţare a activităţii partidelor politice trebuie să fie expresia caracterului liber, egal şi sincer al competiţiei politice.

Articolul 2

Partidele politice pot deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare realizării activităţii specifice.

Articolul 3

[1] Sursele de finanţare a activităţii unui partid politic pot fi:

1. cotizaţii ale membrilor de partid;
2. donaţii şi legate;
3. venituri provenite din activităţi proprii;
4. subvenţii de la bugetul de stat.

[2] Operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidelor politice se pot efectua prin conturi bancare, în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.
[3] Veniturile realizate din activităţile prevăzute la alin. [1] sunt scutite de impozite şi taxe.

CAPITOLUL II

Finanţarea privată

SECŢIUNEA 1- Cotizaţii

Articolul 4

[1] Cuantumul cotizaţiilor, repartizarea şi utilizarea acestora se stabilesc prin hotărâri ale partidului politic, potrivit statutului.
[2] Veniturile totale provenite din cotizaţii sunt neplafonate.
[3] Suma cotizaţiilor plătite într-un an de un membru de partid poate fi de până la 100 de salarii de bază minime brute pe ţară. Salariul de bază minim brut pe ţară luat ca referinţă este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

SECŢIUNEA a 2-a- Donaţii

Articolul 5

[1] Donaţiile primite de un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv.
[2] În anul fiscal în care au loc alegeri plafonul va fi de 0,050% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv.
[3] Donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.
[4] Donaţiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Persoanele juridice sunt obligate ca la data efectuării donaţiei să aibă achitate integral toate datoriile faţă de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat.
[5] Valoarea bunurilor mobile şi imobile donate partidului, precum şi a serviciilor prestate acestuia se include în valoarea donaţiilor, plafonată conform alin. [1]-[4].
[6] La primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului. La solicitarea donatorului, identitatea sa poate rămâne confidenţială, în situaţia în care donaţia se situează în limita sumei anuale de 10 salarii de bază minime brute pe ţară. Suma totală primită de un partid politic ca donaţii confidenţiale nu poate depăşi 15% din subvenţia maximă acordată de la bugetul de stat unui partid politic în anul respectiv.
[7] Toate donaţiile vor fi evidenţiate în mod corespunzător în documentele contabile, cu menţionarea datei la care au fost făcute şi a altor informaţii care să permită identificarea surselor de finanţare. Donaţiile în natură - de bunuri sau servicii - vor fi reflectate în evidenţa contabilă la valoarea de piaţă stabilită în condiţiile legii.
[8] Lista persoanelor care au făcut într-un an donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară, precum şi suma totală a donaţiilor confidenţiale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, până la data de 31 martie a anului următor.
[9] Lista donatorilor, precum şi evidenţele contabile ale partidului trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente: numele sau, după caz, denumirea, domiciliul sau, după caz, sediul; cetăţenia sau, după caz, naţionalitatea donatorului; numărul şi seria actului de identitate şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare; valoarea şi felul donaţiei şi data la care a fost efectuată donaţia.
[10] Este interzisă acceptarea sub orice formă, directă sau indirectă, de către partidele politice a donaţiilor de bunuri materiale sau sume de bani ori prestarea de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic sau politic.

Articolul 6

[1] Partidele politice nu pot accepta donaţii sau servicii prestate cu titlu gratuit de la o autoritate sau instituţie publică, de la o regie autonomă, de la o companie naţională, societate comercială sau societate bancară cu capital integral sau majoritar de stat; de asemenea, sunt interzise donaţiile în bani din partea unui sindicat. Sumele astfel primite se confiscă şi se fac venit la bugetul de stat.
[2] Donaţiile din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice şi juridice străine sunt interzise. Fac excepţie de la prevederile acestui alineat donaţiile constând în bunuri materiale necesare activităţii politice, dar care nu sunt materiale de propagandă electorală, primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formaţiuni politice aflate în relaţii de colaborare politică. Aceste donaţii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, până la data de 31 martie a anului următor.
[3] Donaţiile prevăzute la alin. [2] sunt scutite de plata taxelor vamale.

SECŢIUNEA a 3-a - Alte surse de venituri

Articolul 7

Partidele politice nu pot desfăşura activităţi specifice societăţilor comerciale. Fac excepţie:

1. editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură politică proprii;
2. organizarea de întruniri şi seminarii cu tematică politică, economică sau socială;
3. acţiunile culturale, sportive şi distractive;
4. serviciile interne;
5. închirierea spaţiilor proprii pentru conferinţe şi acţiuni social-culturale;
6. dobânzile bancare;
7. înstrăinarea bunurilor din patrimoniu, dar numai după cel puţin 5 ani de la înregistrarea în patrimoniu.

Articolul 8

Dacă un partid este asociat, conform legii, cu o formaţiune nepolitică, aportul financiar al acesteia din urmă la forma respectivă de asociere a cărei membră este nu poate depăşi într-un an valoarea a 500 de salarii minime brute pe economie, existente la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

CAPITOLUL III

Finanţarea publică (guvernamentală)
Subvenţii de la bugetul de stat

Articolul 9

[1] Partidele politice primesc anual subvenţii de la bugetul de stat, în condiţiile legii. Subvenţia se varsă lunar în contul fiecărui partid politic prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi se reflectă distinct în evidenţa contabilă.
[2] Suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat.
[3] Partidele politice care la începutul legislaturii au reprezentanţi în grupuri parlamentare, cel puţin într-o Cameră, primesc o subvenţie de bază. Totalul subvenţiilor de bază reprezintă o treime din subvenţiile bugetare alocate partidelor politice.
[4] Partidele politice reprezentate în Parlament primesc şi o subvenţie proporţională cu numărul de mandate obţinute. Suma cuvenită pentru un mandat se stabileşte prin împărţirea restului de două treimi din subvenţiile de la bugetul de stat pentru partide politice la numărul total al parlamentarilor.
[5] Subvenţia totală acordată de la bugetul de stat unui partid politic, după aceste operaţiuni, nu poate depăşi de 5 ori subvenţia de bază.
[6] Partidele politice care nu au mandate parlamentare, dar au obţinut cu cel mult 1% sub pragul electoral, primesc subvenţii egale, care se stabilesc prin împărţirea sumei neutilizate, potrivit dispoziţiilor alin. [5], la numărul partidelor politice respective. Suma totală acordată partidelor politice neparlamentare nu poate fi mai mare decât o subvenţie de bază.
[7] Sumele neutilizate după redistribuire, potrivit prevederilor alin. [6], se împart partidelor politice parlamentare proporţional cu numărul mandatelor.
[8] Sumele neutilizate la sfârşitul anului financiar se reportează în anul următor.

Articolul 10

[1] Veniturile provenite de la subvenţiile bugetare pot avea următoarele destinaţii:

1. cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor;
2. cheltuieli de personal;
3. cheltuieli pentru presă şi propagandă;
4. cheltuieli privind organizarea de activităţi cu caracter politic;
5. cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate;
6. cheltuieli pentru telecomunicaţii;
7. cheltuieli cu delegaţiile din străinătate;
8. investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidelor respective;
9. cheltuieli pentru campania electorală.

[2] Eficienţa şi oportunitatea acestor cheltuieli se hotărăsc de către organele de conducere ale partidelor politice, potrivit statutului lor şi dispoziţiilor legale ce reglementează utilizarea fondurilor publice.

Articolul 11

[1] Autorităţile locale asigură cu prioritate spaţii pentru sediile centrale şi locale ale partidelor politice, la cererea motivată a acestora.
[2] Închirierea de către autorităţile locale a spaţiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spaţiilor destinate pentru locuit.
[3] Partidele politice sunt scutite de plata impozitelor pe clădiri pentru sediile deţinute în proprietate, cu excepţia celor cumpărate la valoarea de inventar.
[4] Partidele politice care îşi încetează activitatea ca urmare a autodizolvării, a dizolvării pronunţate prin hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti ori prin alt mod prevăzut de lege sunt obligate să predea autorităţilor publice locale, în termen de 60 de zile, spaţiile pe care le-au deţinut cu contract de închiriere încheiat cu acestea. Spaţiile deţinute în proprietate vor fi transmise în condiţiile legii.
[5] În termen de 60 de zile Tribunalul Bucureşti va comunica prefecţilor încetarea activităţii partidului politic, în vederea preluării sediilor închiriate de către autorităţile publice locale, prin executorii judecătoreşti.

Articolul 12

Plata tuturor cheltuielilor legate de telecomunicaţii, energie electrică şi termică, gaze, apă, canal etc. ale unui partid cade în sarcina exclusivă a acestuia şi se face la tariful spaţiilor destinate pentru locuit.

CAPITOLUL IV

Finanţarea în timpul campaniilor electorale

SECŢIUNEA 1 - Subvenţia de la bugetul de stat pentru campania electorală

Articolul 13

[1] Prin lege specială toate partidele care participă la campania electorală pot primi o subvenţie de la bugetul de stat. Categoriile de cheltuieli pentru campania electorală care pot fi finanţate din această subvenţie se stabilesc prin legea de acordare a acestei subvenţii.
[2] Partidele care nu au obţinut pragul electoral pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului ori, la alegerile locale, nu au obţinut pragul electoral vor restitui subvenţia primită în condiţiile alin. [1], în termen de două luni de la data publicării rezultatelor finale ale alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
[3] În situaţia partidelor care se prezintă în alegeri făcând parte dintr-o alianţă politică, subvenţia prevăzută la alin. [1] se acordă alianţei.

SECŢIUNEA a 2-a - Contribuţiile pentru campania electorală

Articolul 14

Contribuţiile primite după deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice din ţară, cu excepţia subvenţiilor prevăzute la art. 13, pot fi folosite pentru campania electorală a unui partid numai dacă, în prealabil, sunt declarate Curţii de Conturi de către mandatarul financiar.

Articolul 15

Este interzisă finanţarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice străine. Sumele astfel primite se confiscă şi se fac venit la bugetul statului.

Articolul 16

Se interzice finanţarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid, a unei alianţe a acestora sau candidat independent de către o autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă, companie naţională, societate comercială sau societate bancară cu capital integral ori majoritar de stat sau de către un sindicat ori o asociaţie sau fundaţie. Sumele astfel primite se confiscă şi se fac venit la bugetul de stat.

SECŢIUNEA a 3-a - Mandatarul financiar

Articolul 17

[1] Primirea pentru campania electorală a subvenţiilor de la bugetul de stat, a donaţiilor sau a legatelor de la persoane fizice sau juridice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului.
[2] Mandatarul financiar este obligat să ţină evidenţa contabilă a operaţiunilor financiare pentru fiecare circumscripţie, în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi, respectiv, pentru Senat, precum şi pentru fiecare judeţ şi, respectiv, pentru fiecare candidat la funcţia de primar, în cazul alegerilor locale.
[3] Mandatarul financiar răspunde solidar cu partidul ce l-a desemnat de legalitatea operaţiunilor financiare efectuate în perioada campaniei electorale şi de respectarea prevederilor art. 14-16.
[4] Mandatarul financiar poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică.
[5] Un partid poate avea mai mulţi mandatari financiari, la nivel central, pentru filiale sau pentru candidaţi; în acest caz se vor delimita împuternicirile acestora şi se va desemna un mandatar financiar coordonator.
[6] Mai multe partide nu pot folosi serviciile aceluiaşi mandatar.
[7] Calitatea de mandatar financiar se dobândeşte numai după înregistrarea sa oficială la Curtea de Conturi şi aducerea la cunoştinţă publică prin presă.

Articolul 18

Prevederile art. 17 se aplică în mod corespunzător şi candidaţilor independenţi.

Articolul 19

Cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat ori, după caz, de la bugetele locale sau judeţene, potrivit dispoziţiilor legilor electorale.

Articolul 20

[1] Accesul la serviciile publice de radio şi de televiziune în cadrul campaniei electorale, precum şi la locurile speciale de afişaj electoral este garantat şi se asigură potrivit dispoziţiilor legilor electorale.
[2] Partidele şi alianţele politice, precum şi candidaţii independenţi sunt obligaţi să imprime pe toate afişele şi materialele de propagandă electorală denumirea partidului sau a alianţei care le-a editat, denumirea agentului economic care le-a tipărit şi să declare Curţii de Conturi, prin mandatar financiar, numărul de afişe electorale tipărite.

SECŢIUNEA a 4-a - Limitele maxime ale cheltuielilor

Articolul 21

[1] Limita maximă a cheltuielilor care pot fi efectuate de către un partid politic în fiecare campanie electorală se calculează prin însumarea valorilor maxime permise pentru fiecare candidat propus pentru alegeri.
[2] Valorile maxime permise pentru fiecare candidat sunt stabilite în funcţie de salariul de bază minim brut pe ţară existent la data de 1 ianuarie a anului electoral, după cum urmează:

1. 150 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau senator;
2. 20 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de consilier judeţean sau consilier local în Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
3. 15 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile municipiilor reşedinţă de judeţ şi în consiliile sectoarelor municipiului Bucureşti;
4. 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile municipiilor şi oraşelor;
5. 2 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile comunale;
6. 10.000 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti;
7. 2.000 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al unui municipiu reşedinţă de judeţ;
8. 500 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al unui sector al municipiului Bucureşti ori al unui municipiu sau oraş;
9. 20 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al unei comune.

[3] Limitele maxime ale cheltuielilor prevăzute la alin. [2] se aplică şi candidaţilor independenţi.
[4] La validare, conducerea partidului, a organizaţiei judeţene sau, după caz, candidatul independent va depune la Curtea de Conturi o declaraţie privind respectarea plafoanelor prevăzute la alin. [2]. Sumele ce depăşesc plafoanele prevăzute la alin. [2] se fac venit la bugetul de stat.

Articolul 22

[1] Limita maximă a cheltuielilor care pot fi efectuate de către un partid, alianţă politică sau candidat independent în campania electorală pentru alegerea Preşedintelui României este de 25.000 de salarii de bază minime brute pe ţară.
[2] Prevederile art. 13-20, ale art. 21 alin. [4] şi ale art. 25, 27 şi 31 se aplică în mod corespunzător.
[3] În cazul în care alegerile pentru Preşedintele României au loc în acelaşi timp cu alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, partidele care propun un candidat la preşedinţie vor desemna un mandatar special pentru campania electorală a candidatului în cauză.
[4] Partidele care nu au obţinut cel puţin 10% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară pentru candidatul pe care l-au propus, precum şi candidaţii independenţi care se găsesc în aceeaşi situaţie vor restitui subvenţia de la buget în termen de două luni de la încheierea campaniei electorale.

Articolul 23

Atunci când un candidat este propus pentru mai multe funcţii într-o campanie electorală, limita maximă a cheltuielilor ce pot fi efectuate se stabileşte la valoarea cea mai mare, potrivit art. 21 sau 22, după caz.

CAPITOLUL V

Controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale

Articolul 24

[1] Curtea de Conturi este singura autoritate publică abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice.
[2] Anual Curtea de Conturi va verifica pentru fiecare partid respectarea prevederilor legale privind constituirea şi cheltuirea fondurilor acestora.
[3] Curtea de Conturi va păstra un registru al partidelor politice, al alianţelor politice şi al candidaţilor independenţi, în care vor fi trecute toate datele referitoare la activitatea financiară a acestora care trebuie declarate Curţii de Conturi, potrivit prezentei legi.

Articolul 25

[1] În termen de 15 zile de la publicarea rezultatului alegerilor, mandatarul financiar este obligat să depună la Curtea de Conturi un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid sau candidat independent. Raportul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
[2] Validarea mandatelor candidaţilor declaraţi aleşi este condiţionată de depunerea în termen a raportului financiar prevăzut la alin. [1].

Articolul 26

[1] Pentru verificarea legalităţii încasărilor şi a plăţilor efectuate în campania electorală Curtea de Conturi poate solicita orice declaraţii şi documentele suplimentare pe care le consideră necesare.
[2] În termen de 30 de zile de la primirea raportului sau, după caz, a documentelor suplimentare solicitate, Curtea de Conturi, în alcătuirea prevăzută la art. 56 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificat prin Legea nr. 77/2002, se va pronunţa asupra corectitudinii evidenţelor contabile electorale şi asupra legalităţii plăţilor făcute. Dacă se apreciază că există anumite neregularităţi sau încălcări ale restricţiilor legale privind veniturile şi cheltuielile electorale, Curtea de Conturi, în aceeaşi alcătuire, poate dispune restituirea, în tot sau în parte, a subvenţiei de la buget primite de partidul sau candidatul independent în cauză.
[3] Hotărârea pronunţată de Curtea de Conturi, potrivit alin. [2], poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie, în condiţiile legii.

CAPITOLUL VI

Sancţiuni

Articolul 27

[1] Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 300.000.000 lei următoarele fapte:

1. nepublicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a donaţiilor primite, potrivit art. 5 alin. [8], precum şi a donaţiilor primite potrivit art. 6 alin. [2] teza a II-a, până la data de 31 martie a anului următor;
2. primirea de subvenţii pentru campania electorală altfel decât printr-un mandatar financiar sau încălcarea de către acesta a obligaţiilor ce-i revin potrivit prevederilor prezentei legi;
3. acceptarea de cotizaţii sau donaţii cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. [3], ale art. 5 sau 6;
4. acceptarea sau efectuarea de donaţii ori de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic sau politic;
5. neînregistrarea sumelor sau a bunurilor intrate cu orice titlu în patrimoniul partidului;
6. nedepunerea în termen a raportului financiar electoral şi a documentelor justificative la Curtea de Conturi;
7. tipărirea sau distribuirea de publicaţii, afişe electorale sau alte materiale de propagandă, cu încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. [2];
8. subvenţionarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice ori juridice din străinătate;
9. subvenţionarea în orice mod a campaniei electorale de către o autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă, companie naţională sau societate cu capital majoritar ori integral de stat;
10. nerestituirea subvenţiei de la bugetul de stat în situaţia şi în termenul prevăzute la art. 13 alin. [2];
11. nedeclararea sumelor, bunurilor sau serviciilor primite de partid, potrivit art. 14;
12. obţinerea de sprijin material pentru activitatea partidului prin alte modalităţi decât cele prevăzute de prezenta lege.

[2] Sancţiunile se pot aplica, după caz, fie mandatarului financiar, fie partidului politic, fie donatorului care a încălcat prevederile legale mai sus menţionate.

Articolul 28

[1] În situaţiile prevăzute la art. 27 alin. [1] lit. b], c], d], e], h], i], k] şi l], sumele de bani sau bunurile care au constituit obiectul contravenţiei se vor face venit la bugetul de stat, pe baza hotărârii Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi.
[2] În acelaşi mod se vor face venit la bugetul de stat donaţiile acceptate de un partid în curs de dizolvare sau de un partid care acţionează în baza statutului modificat, deşi modificările nu au fost comunicate Tribunalului Bucureşti, conform prevederilor legale, sau instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului.

Articolul 29

Constituie, de asemenea, contravenţie nerespectarea limitelor legale ale cheltuielilor electorale prevăzute la art. 22 şi se sancţionează cu amendă, care nu poate fi mai mică decât jumătatea sumei excedentare şi mai mare decât triplul acesteia.

Articolul 30

Contravenţiile prevăzute la art. 27 şi 29 se constată de către controlorii financiari ai Curţii de Conturi, iar sancţiunile se judecă şi se stabilesc de Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi.

Articolul 31

[1] În cazul în care, prin hotărâre judecătorească definitivă, unul sau mai mulţi candidaţi declaraţi aleşi ai unui partid au fost condamnaţi pentru o infracţiune în legătură cu finanţarea partidului sau, după caz, a campaniei electorale, aceştia devin incompatibili, pe o durată determinată, prin hotărâre a Parlamentului sau, după caz, a consiliului judeţean sau local. Locurile de deputaţi, senatori ori consilieri devenite vacante vor fi ocupate de supleanţii de pe lista partidului respectiv.
[2] Dispoziţiile alin. [1] se aplică şi candidaţilor independenţi, locul devenit vacant în acest caz urmând a fi ocupat de supleantul de pe lista partidului ori a alianţei electorale care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Articolul 32

Prin regulamentele Camerelor Parlamentului, precum şi prin regulamentele consiliilor judeţene şi locale se va reglementa procedura de aplicare a măsurilor prevăzute la art. 31.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Articolul 33

Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale.

Articolul 34

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

- cap. VI - Finanţele partidelor politice, respectiv art. 32-45 din Legea partidelor politice nr. 27/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
- art. 45 şi art. 72 lit. m] din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare;
- art. 28 alin. [2] şi [3] din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare;
- art. 56 şi art. 85 lit. m] din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte prevederi contrare prezentei legi.

Articolul 35

Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 19 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. [1] şi ale art. 76 alin. [2] din Constituţia României.

Bucureşti, 21 ianuarie 2003.