URRmează altceva!

Discursul lui Nick

[la lansarea candidaţilor URR Cluj-Napoca la Alegerile Locale din iunie 2004]

...o dată la 4 ani mă încui într-o cabină de vot trag perdeaua peste ultima revoltă personală inspir mirosul de tuş
şi îmi caut coerenţa, voinţa speranţa.

Mă gândesc... la naiba... E dreptul meu, e datoria mea, e şi lupta mea aici! Trebuie să aleg, să desemnez, să sancţionez, să desfiinţez, să o iau de la capăt, altfel.
De fiecare dată altfel... mă simt bine şi important; în avântul meu cetăţenesc sunt euforic... e dreptul meu, e datoria mea să aleg, să aleg, să aleg...

Câtă nevoie de certitudine şi câtă luciditate îmi rămân până să pun degetul în tuş şi să îmi însemnez alegerea?
Câte respiraţii pe minut, câte gesturi tensionate câte secunde până să ies aproape transpirat de emoţie din aceea cuşcă, nu alta decât mintea mea şi să cad...

Am obosit să mă simt mic slab, insignifiant, călcat în picioare, dus de lanţ, folosit, minţit... M-am săturat de televizor. Ieri mi-am desfiinţat cablul... nu mai suport circul, jegul, prostia şi mai ales acest sex oral fără perdea care se confundă cu politica în România.

"Gânduri de acum 4 ani", îmi zic. Nu...sunt gândurile de ieri... îmi vine să mă corectez.

Azi mi-am luat o foaie albă şi un creion. Vreau sa aud ceva nou. Vreau să aud. Aş mai vrea să tac, să vreau să tac de unul singur. M-am săturat de urlat. Caut un om. Un OM.

Poate că fiecare contează... nu am reuşit să mă conving.
Anul acesta mă reîntorc în cabina de vot. Am să trag perdeaua peste frica şi greaţa şi ura şi poate că nu am să mă simt într-o cuşcă, ci doar în faţa mea, în faţa alegerilor mele, alegeri adevărate, coerente, lucide, întocmai ca acei oameni pe care ar trebui sa îi reprezinte.

Am venit aici cu o foaie alba şi un creion. Sunt deschis şi pregătit să mă convingeţi că se poate mai bine, că există speranţă şi mai ales că fiecare contează.

Nick Făgădar, Luna Amară