Răspunsuri   ...la cele mai frecvente întrebări ...forumului maghiar transindex

Dialog transindex - URR

Preambul

Înterbările de mai jos au fost colectate de moderatorii forumului maghiar www.transindex.ro şi adresate conducerii URR. Acest dialog a fost iniţiat la cererea reprezentanţilor acestui forum virtual şi s-a purtat între 27.august.2002 - data la care am primit întrebările şi 09.septembrie.2002 - data la care am trimis răspunsurile. Din această cauză unele dintre întrebări sau răspunsuri pot fi lipsite de actualitate.

Întrebări şi răspunsuri

1. Conform CV-urilor voastre, aţi lucrat cu diferite partide politice. Cât de mult sunteţi legaţi de aceste partide, de tinerii, care activează în aceste partide? Prin ce sunteţi diferiţi de ei?

Nu suntem legaţi nicicum de nici un partid şi nici de tinerii ce activează în ele.

După lansarea noastră oficială, o serie de tineri care sunt sau au fost în alte partide decât PSD şi PRM ne-au contactat şi discutăm cu ei colaborări individuale, de la caz la caz. Ne diferenţiază de ei faptul că noi nu am accepta conduceri de partide care nu ne reprezintă.

2. Ce v-a determinat să fondaţi un nou partid şi nu aţi folosit "un nume de marcă" deja consacrat, pentru a intra în politica?

Credem ca şansele de reformare a clasei politice sunt mai degrabă în exteriorul ei decât în interiorul ei.

3. Cum puteţi explica diferenţele între principiul enunţat în Programul Partidului, Cap. III. Alin. 16. Pct. g, conform căruia un membru de partid nu poate formula public un punct de vedere diferit de cel al conducerii partidului şi  ideile despre descentralizare, democraţia reală, directă?

Nu există o diferenţă între această prevedere - "să nu exprime public puncte de vedere care aduc prejudicii grave activităţii sau imaginii partidului şi care contravin poziţiilor formulate de organele de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucţia României;" - şi democraţia reală directă, atâta timp cât scopul acestei prevederi este de a evita transpunerea diferenţelor de opinii din cadrul partidului în spaţiul public, fapt care a dăunat până acum sistematic, tuturor partidelor democratice din România.

Un partid este o grupare de oameni care împărtăşesc o viziune comună. În lipsa viziunii comune încetează să fie un partid şi rămâne o adunare de oameni lipsită de obiect şi reprezentativitate. Orice membru de partid are posibilitatea de a-şi face vocea auzită în interiorul partidului şi de a propune iniţiative şi idei, inclusiv de nivel doctrinar. O dată aceste idei incluse în viziunea partidului ele sunt ale noastre, ale tuturor şi ne reprezintă. Dacă cineva are idei diferite fundamental, evident, nu ar trebui să facă parte din acest partid ci dintr-un altul care să-i reprezinte ideile. Dacă consideră că ideile sale sunt mai potrivite decât cele exprimate oficial de partid are la dispoziţie totalitatea mijloacelor democratice pentru a le schimba. Nu vedem nici un beneficiu din acţiuni veleitare de politicianism ieftin prin presă aşa cum am tot văzut pe la alte partide. Creează confuzie şi în electorat şi în ceilalţi membri şi nu fac nimănui nici un bine, cu excepţia egoului veleitarului însuşi.

4. Sunteţi împotriva sistemului centralizat al vieţii politice româneşti. În ce formă organizatorică doreşte URR să funcţioneze, ca să evite ierarhia de partid? Prevederile referitoare la funcţionarea organizaţiilor (la nivel de ţară, regional, judeţean, local) nu diferă foarte mult de cele ale partidelor deja consacrate.

Structura organizatorică a URR este diferită semnificativ de structurile celorlalte partide. Nu putem evita ierarhia de partid dar am făcut în aşa fel încât ea să fie foarte redusă numeric.

Principiul subsidiarităţii presupune luarea deciziilor la cel mai mic nivel posibil. Pentru asta am făcut două lucruri: am redus masiv structurile centrale de conducere, prin Statut, şi am consfinţit, prin Regulamentul de Funcţionare, puteri largi organizaţiilor locale şi membrilor individuali care au, de pildă, dreptul de a alege direct toate organele de conducere, până la nivel central inclusiv.

5. Sub ce formă şi în ce masură consideraţi necesară intervenţia statului în probeleme sociale?

Răspunsul face parte din politica sectorială de protecţie socială la care încă lucrăm.

Ca principiu, însă, intervenţia statului în politicile sociale trebuie să fie substanţială, întrucât statul este de fapt chiar societatea, sau reprezentantul ei. Rămâne de înţeles exact care este nivelul până la care societatea trebuie să garanteze membrilor ei drepturile lor fundamentale, corelat şi cu resursele disponibile.

6. Critica Programului social al Guvernului a avut un ecou impresionant în presă. Conform criticilor formulate, statul intervine iresponsabil în procesele economice, stimulează nemunca. Ce program social puteţi oferi, care sunt specialiştii care vor elabora programul?

Răspunsul face parte din politica sectorială de protecţie socială la care încă lucrăm.

Există soluţii specifice pentru probleme specifice. Un exemplu, pentru că a tot fost mediatizat: Plata întreţinerii şi arieratele la energie. De fapt nu neapărat cei săraci sunt cei răi platnici. Ei sunt doar catalizatorul unei reacţii în lanţ: unii oameni nu au plătit, asta a impus ridicarea tarifelor pentru ca alţii să fie acoperite anumite cheltuieli, asta a făcut ca încă mai mulţi oameni să nu poată plăti, etc. De la un moment cei care plăteau corect s-au simţit frustraţi de faptul că această "politică socială" cade pe umerii lor şi au început să nu mai plătească nici ei. Şi tot aşa. Răspunsul aici e simplu: un sistem de asistenţă socială pentru cei cu venituri mici şi numai pentru ei. În el pot fi implicate şi societatea civilă, biserica, organizaţiile de caritate, etc. În rest, responsabilitate individuală, bazată pe contorizarea individuală a consumului, colectarea strictă a datoriilor de la cei care nu se încadrează în categoria celor defavorizaţi social. Stoparea subsidierii ineficienţelor regiilor comunale şi rentabilizarea lor prin numirea unui management care-şi merită numele, nu pile şi relaţii ale diverşilor potenţaţi locali. Simplu, şi se poate realiza în 1-2 ani. Până acum era de mult uitată problema asta dacă cineva chiar vroia să o atace.

7. Pe situl web al partidului lipseşte (eu nu am gasit) CV-ul detaliat al fondatorilor, conducătorilor. Unde au studiat, de ce burse au beneficiat, dacă au beneficiat, cum au început cariera, cum au evoluat, starea familială, starea materială (!), etc. De ce?

Pe site-ul URR există CV-uri ale celor cinci membrii ai Comitetului Director Naţional, în care am inclus ceea ce ni s-a părut cel mai relevant pentru început. În măsura în care sunt necesare mai multe amănunte, nu va fi nici o problemă să le furnizăm. Ca atare, dacă există întrebări punctuale, răspundem la ele punctual.

8. Conform programului de partid fiecare persoană trebuie tratată conform aptitudinilor personale şi nu conform apartenenţei sociale, etnice, etc. Ce vreşi să faceţi pentru a induce o schimbare în domeniul protecţiei datelor personale?

9. Ce părere aveţi despre practica în domeniul protecţiei datelor personale în România?

Răspunsurile fac parte din politica sectorială de siguranţă a cetăţeanului la care încă lucrăm.

10. De ce vreţi să desfiinţaţi votul secret în Parlament, dacă în cadrul partidului este posibilă o asemenea formă de manifestare a voinţei?

În cadrul partidului există votul secret exclusiv datorită faptului, şi doar în cazurile, în care el este o obligaţie prevăzută în Legea Partidelor Politice, Articolul 16, paragraful 2: "Alegerea membrilor conducerii partidului politic şi ai conducerilor organizaţiilor sale teritoriale se face prin vot secret."

11. (Şi) partidele politice române îşi fac capital politic din noţiunea de "naţiune". Şi programul Dvs. cochetează cu această noţiune, foarte concret: cum apreciaţi naţiunea, ca şi categorie politică?

Din punct de vedere politic naţiunea este o formă de organizare economică şi socială a unui grup de oameni, având la bază elemente comune de limbă, istorie şi cultură.

12. Aţi luat contactul cu politicieni sau formaţiuni politice de alta naţionalitate decât cea română?

Deocamdată nu, dar suntem interesaţi de iniţierea unui dialog.

13. Aveţi specialişti sau grupuri de specialişti care să formuleze un program relevant şi răspunsuri la problemele de mai sus?

Da, şi ei lucrează deja.

14. În program se vorbeşte în multe locuri despre nevoia de deschidere, toleranţă. Se pare însă, că acest lucru este valabil în primul rând în cea ce priveşte colaborarea cu statele vecine. Care este părerea şi perspectiva privind diversitatea etnică, socială caracteristică României şi cooperarea, toleranţa în interiorul ţării?

URR consideră că România este mai bogată datorită diversităţii etnice, că aceasta reprezintă un atu pentru o dezvoltare durabilă şi pentru stabilirea unor relaţii mai bune cu statele vecine.

România este casa mai multor etnii care au mult mai mult de câştigat, toate împreună şi fiecare în parte, din toleranţă şi înţelepciune decât din ură şi diferenţiere pe baze etnice. Din păcate, diverse forţe politice îşi fac capital electoral din exploatarea diferenţelor dintre naţionalităţile României. Suntem bucuroşi că între noi se găsesc reprezentanţi ai etniei maghiare cât şi oameni proveniţi din familii mixte din punct de vedere etnic.

Acestea fiind zise, credem că fiecare naţionalitate are dreptul la identitatea ei spirituală şi culturală, indiferent dacă este majoritară sau minoritară. Majoritatea, prin caracterul ei dominant, este aceea care trebuie să facă primul pas spre toleranţă şi deschidere.  De aici încolo e o stradă cu două sensuri.

15. Care sunt politicienii europeni, cu care colaboraţi cu plăcere sau cu care aţi colabora în viitor?

16. Care sunt partidele europene, cu care aveţi relaţii?

Momentan nu colaborăm cu politicienii europeni, dar vom colabora cu plăcere cu toţi cei care împărtăşim aceleaşi valori şi principii.

17. Partidul se autodefineşte ca şi un partid de centru-drepata. Ce valori şi principii însemnă, concret această definiţie?

Răspunsul este:

• Libertate de iniţiativă
• Responsabilitate individuală
• Spirit de echipă
• Răspundere faţă de comunitate
• Subsidiaritate
• Toleranţă şi deschidere
• Respect faţă de tradiţie
• Democraţie directă.

Acestea sunt detaliate pe site în Manifestul Programatic.

18. La ultimele alegeri cel mai mult au pierdut exact acele categorii sociale, tineri şi activi, care sunt ţinta URR. Cum credeţi că puteţi convinge pe ei?

Suntem ca ei. Construcţia noastră îi va reprezenta iar rezultatele vor fi relevante pentru ei.

19. Ce fel de campanie electorală vă imaginaţi, având în vedere campaniile de imagine fără idei noi anterioare?

Ne imaginăm o campanie electorală non-conformistă, neconvenţională, care să ne definească ca un partid nou şi diferit de celelalte partide. Ne bazăm esenţial pe aportul membrilor noştri, pe forţa ideilor noastre şi ale persoanelor care le susţin.

20. Care este forţa politică, cu care, în eventualitatea în care veţi reprezenta o fortă politică, vă imaginaţi o coaliţie?

Pre-electoral nu avem în vedere nici o coaliţie, iar post-electoral vom lua decizia în funcţie de componenţa parlamentului, excluzând însă de pe acum o coaliţie cu PSD sau PRM.

21. Sunteţi de acord că Biserica Ortodoxă are nevoie de reformă, exact, cum, pe vremuri, reformaţia a reformat biserica catolică?

Biserica Ortodoxă Română este o instituţie independentă care trebuie să-şi definească singură poziţia şi viitorul. Sperăm că acest proces să fie total depolitizat şi să reflecte cu adevărat aspiraţiile confesionalilor săi. Nu este treaba statului şi nici a politicienilor săi cum se reformează (sau nu) instituţiile confesionale. Este treaba statului şi a politicienilor săi ca aceste instituţii să respecte Constituţia şi statul de drept.

22. Cum apreciaţi mediul intelectual reprezentat de ortodoxia română?

Preferăm să nu facem aprecieri generalizatoare. Orice mediu intelectual este format din personalităţi care au puncte de vedere adesea diferite. Ca şi mai înainte, nu e treaba statului şi nici a politicienilor săi să emită judecăţi de valoare despre o categorie sau alta de cetăţeni.

23. Cum apreciaţi politica UDMR din ultimul ciclu de guvernare?

Atâta vreme cât dezavuăm răspicat politica PSD, nu putem fi încântaţi de faptul că UDMR a decis să susţină această politică prin protocolul încheiat cu actualii guvernanţi. Înţelegem că asta a fost calea aleasă de UDMR pentru îndeplinirea obiectivelor sale de natură etnică dar asta atenuează doar în mică măsură faptul că ei validează, mai mult sau mai puţin tacit, o politică guvernamentală care, din punctul nostru de vedere, contravine adesea obiectivelor de natură economică şi socială ale cetăţenilor României.

24. Ce părere aveţi despre mişcările regionale din ce în ce mai puternice din Ardeal?

Nu susţinem regionalizarea României şi deci nici mişcările care o propagă.

25. În România, învăţarea limbii române este obligatorie numai pentru copii maghiari, pentru copii români nu este deloc obligatoriu, din contra, sunt locuri, unde acest lucru este interzis. Ce părere are despre acest fapt domnişoara Vincze?

Credem că pentru orice cetăţean al României învăţarea şi folosirea limbii române este obligatorie.

26. Ce părere aveţi despre învăţarea în şcoli a limbilor naţionalităţilor din Ardeal, când va fi predare a limbii maghiare pentru copii romani? - exact ca în Elveţia, unde elevii învaţă prima dată limbile celorlalţi sau în Finlanda, unde cei de naţionalitate finlandeză învaţă limba minorităţii suedeze (dar aş putea da şi mai multe exemple).

Considerăm că simultan cu învăţarea limbii române, este benefică şi predarea limbilor minorităţilor, în funcţie de opţiunea fiecărui părinte. Dacă problema nu s-ar politiza atâta, ea s-ar rezolva mult mai natural, pentru că limba maghiară e chiar utila pentru un român.

27. Văd că în conducerea partidului sunt români şi o doamnă unguroaică. Ce părere aveţi despre viitorul Ardealului? Va exista un Ardeal independent de România?

Speranţa noastră este că Ardealul va fi întotdeauna parte integrantă a României iar România parte integrantă a Europei.

28. Când aţi auzit prima dată că în România trăiesc şi unguri?

De când ne ştim.

29. Care au fost primele impresii legate de unguri (sau maghiari)?

Copii nu sunt naţionalişti.

30. Consideraţi de urmat exemplul conducerii PNTCD-ului de a face publice declaraţiile de avere?

Da, cu menţiunea că ar trebui făcute publice declaraţiile reale de avere.

31. După părerea voastră, cât de publice ar trebui să fie declaraţiile de avere (este suficientă o comisie restrânsă de a verificare sau trebuie făcute accesibile oricui, inclusiv pe Internet)?

32. Ce părere aveţi despre legea care reglementează publicarea averii demnitarilor?

Declaraţiile de avere trebuie făcute publice, adică accesibile oricăruia interesat de ele.

33. În afară de campania negativă ce metode vreţi să utilizaţi pentru curăţarea vieţii politice româneşti?

Responsabilizarea oamenilor politici prin susţinerea următoarelor prevederi legale:

• declararea publică a averilor înainte şi după exercitarea funcţiei;
• vot deschis;
• interzicerea trecerii de la un partid la altul pe perioada mandatului;
• reglementarea drastică a conflictelor de interese ale demnitarilor şi ale rudelor acestora;
• limitarea imunităţii parlamentare exclusiv la declaraţii politice;
• publicarea semestrială, în Monitorul Oficial, a bilanţului contabil de către toate partidele sub sancţiunea desfiinţării.

34. Ce mijloace vedeţi pentru a preveni tendinţa de sufocare a autorităţilor locale de către administraţia centrală prin stabilirea de noi obligaţii şi retragerea de fonduri?

Adoptarea şi respectarea legislaţiei europene în domeniu.

35. În concepţia voastră, autorităţile locale sunt "Autoguvernări locale" sau "Consilii Locale", adică reprezentanţii în teritoriu ai puterii de stat?

Consiliile locale nu reprezintă puterea de stat în teritoriu ci reprezentantele comunităţii locale, întrucât sunt alese de către acestea prin vot liber.

36. De ce consideraţi un lucru rău forma de organizare regională? (Într-un document progrmatic susţineţi că nu consideraţi o idee bună reorganizarea României pe criterii regionale.)

Problema principală a României nu este forma de organizare teritorial-administrativă ci felul in care comunităţile locale de la toate nivelele pot lua decizii şi utiliza resurse în legătură cu problemele pe care le au. În spiritul acestei idei considerăm că cele opt regiuni de dezvoltare definite în Planul Naţional de Dezvoltare al României reprezintă un cadru potrivit pentru sprijinirea proiectelor economice sau sociale cu relevanţă regională.

37. Aveţi idei concrete pentru susţinerea celor care s-ar muta acasă după câţiva ani de viaţă în Occident?

38. Un element principal al campaniei voastre (media) este mulţimea de tineri care au emigrat şi stoparea emigraţiei. Aveţi o concepţie despre modalităţile de utilizare a experienţei, cunoştinţelor celor care trăiesc în străinătate în folosul societăţii române?

Nu avem încă formulat un punct de vedere în această privinţă. Avem, însă, mulţi simpatizanţi aflaţi chiar în această situaţie şi vom formula un punct de vedere. Ceea ce este cel mai important pentru ei, din câte am văzut până acum, nu este să aibă neapărat condiţii să se întoarcă ci să aibă speranţa că într-o zi o vor putea face. Ca şi pentru noi, cei de aici, sensul şi dinamica progresului ţării sunt ceea ce-i interesează cel mai tare.

39. După aprecierea voastră, cât de importantă este pentru România industria de apărare? Merită să fie ţinute în viaţă capacităţi uriaşe neutilizate, plătiţi zeci de mii de oameni pentru nemuncă, sau banii şi resursele risipite aici ar trebui utilizate în alte părţi?

Industria de apărare ar trebui să se supună aceloraşi reguli ale pieţei ca orice industrie. Capacitatea de apărare a unei ţări e dată mult mai mult de armele pe care le deţine decât de cele pe care le produce. Din păcate industria de apărare nu se caracterizează numai prin zecii de mii de oameni plătiţi inutil ci şi prin management dezastruos şi o formidabilă pierdere de competenţe. Să nu uităm că ea era cândva principalul produs de export.

40. Trebuie să aderam cu orice preţ la UE sau mai întâi trebuie găsite soluţii pentru eventualele probleme care vor apărea după aderare? (anomaliile structurale din agricultură, societăţi necompetitive din industrie, administraţie incapabilă să distribuie fondurile europene).

41. În aprecierea voastră în ce perspectivă şi cu ce condiţii merită intrarea României în UE? Merită forţarea accelerării negocierilor de aderare?

Aderarea la UE ar trebui făcută numai după ce economia românească va fi aptă să funcţioneze eficient în spaţiul comunitar.

Nu credem că acest deziderat poate fi îndeplinit corect în următorii câţiva ani.

Pentru moment forţarea accelerării negocierilor de aderare are o tentă politică şi adesea politicianistă, scăpându-se din vedere capacitatea reală şi limitată de adaptare a etern-tranzitoriei economii de piaţă din România.

42. Conform unor evaluari, în jur de 30% din populaţia României trăieşte sub pragul sărăciei sau în jurul acestuia. Popularitatea partidului lui Vadim Tudor creşte (şi) din această cauză, într-un ritm accelarat în mediu rural. Ce idei aveţi pentru combaterea extinderii sărăciei şi prevenirii mişcărilor sociale de amploare?

Răspunsul face parte din politica sectorială de protecţie socială la care încă lucrăm.

Totuşi, pe scurt câteva observaţii: Problema asta nu se rezolvă cu metode sociale. Combaterea sărăciei ţine în primul rând de creşterea economică sănătoasă, de reducerea administraţiei centrale generatoare de corupţie, de reducerea inflaţiei prin care se defulează toate ineficienţele economiei româneşti, de privatizarea economiei de stat - catastrofale, de stimularea investiţiilor şi a climatului de afaceri prin coerenţă legislativă şi fiscală.

43. Ce investiţii în infrastructură le consideraţi necesare pentru ca România să devină atractivă pentru investitori?

44. Ce formă de finanţare a acestor investiţii o credeţi realizabilă? (guvernamentală, privată, mixtă)

45. Care ar fi, concret, cele mai urgente lucrări de investiţii?

Prioritare sunt: autostrăzile, telecomunicaţii, transport feroviar modern, capacităţi portuare performante, parcuri industriale, sisteme de irigaţii.

Tipul de finanţare al fiecărui proiect ar trebui decis în funcţie de condiţiile cazului concret.

46. După următoarele alegeri, dacă raporturile de forţe o fac posibilă, aţi încheia o coaliţie cu UDMR?

Răspunsul l-am formulat deja la întrebarea 20.

47. Ce relaţii oficiale întreţineţi cu actualele partide parlamentare?

Nici una.

48. În România, în trecutul nu prea îndepărtat au trăit 800.000 de mii de germani şi 500.000 de evrei, astăzi numărul lor este nesemnificativ. Ce credeţi, acest fapt se datorează unei purificari etnice programate sau aceşti oameni pur şi simplu nu au dorit să trăiască aici, altfel spus "s-au săturat de România"?

Nefiind contemporani cu evenimentele menţionate nu suntem în măsură să exprimăm o opinie generalizatoare vizavi de resorturile acestei situaţii.

49. Ce credeţi, România este un stat naţional sau stat multinaţional?

România este un stat naţional. Sintagma de stat multinaţional ar putea fi discutată doar în măsura în care procentul minorităţilor ar depăşi 20-25% din populaţia României.

50. După aprecierea voastră, cei care au participat în aparatul represiv al regimului comunist (membrii poliţiei politice, colaboratorii acestora, mebrii aparatului de partid) au dreptul să participe în viaţa publică din România?

Drepturile cetăţenilor de a fi aleşi pot fi limitate doar pe cale legislativă. Şi în acest caz, legea se aplică individual şi nu unor categorii de persoane. O lege care să interzică participarea la viaţa publică a fostei nomenclaturi a PCR şi a Securităţii ar fi fost foarte benefică la începutul anilor 90 însă acum ea devine din ce în ce mai irelevantă. Totuşi este relevantă o lege care să facă cunoscute publicului acţiunile lor. De aici mai departe, fiecare are dreptul de a-şi alege proprii reprezentanţi. Cum noi militam pentru democraţie directă este decizia fiecărui alegator dacă vrea sau nu să fie reprezentat de o astfel de persoană.