24 februarie 2004

Raportul baronesei Emma Nicholson referitor la progresele României în vederea accederii la Uniunea Europeană

[...]

Situaţia şi criteriile politice

Parlamentul European
Comisia de Afaceri Externe, Drepturile Omului şi Politica Comună de Apărare şi Securitate:

1. Deplânge faptul că în ciuda progresului într-o serie de domenii, România întâmpină numeroase dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor impuse de criteriile politice de la Copenhaga; afirmă că finalizarea negocierilor de aderare la sfârşitul anului 2004 şi primirea României ca membru al Uniunii Europene în 2007 este posibilă doar în cazul în care sunt implementate următoarele:

- măsuri anticorupţie, în special referitoare la corupţia la nivel politic şi care să implementeze legile anticorupţie.

- independenţa şi funcţionarea justiţiei, în special limitarea puterilor Ministerului de Justiţie şi alocarea mai multor resurse sistemului judiciar.

- libertatea mass media, în special împotriva hărţuirii şi intimidării jurnaliştilor şi stoparea controlului economic asupra mass media, care a condus la autocenzură.

- măsuri pentru stoparea practicilor abuzive în secţiile de poliţie, pornind de la publicarea în 2002 a raportului Comitetului Consiliului Europei pentru Prevenirea Torturii asupra condiţiilor din secţiile de poliţie.

- recunoaşterea dreptului familiilor afectate de moratoriu de a primi un răspuns la cererile lor; dacă în 3 ani nu se primeşte nici un răspuns, se consideră o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului.

2. Solicită Comisiei şi Guvernului României să dezvolte planuri de acţiune însoţite de puncte de reper pentru aceste reforme, în scopul unei mai bune evaluări a progresului făcut.

3. Ia la cunoştinţă reforma constituţională şi mai ales schimbările ce pot întări rolul Parlamentului în procesul adoptării legislaţiei; cere Guvernului să se abţină cât mai mult de la folosirea ordonanţelor de urgenţă şi să utilizeze canalele normale ale legiferării care asigură consultări, dezbateri şi control parlamentar propriu-zise; cere Parlamentului român să se folosească de mijloacele financiare necesare angajării unui personal parlamentar de cercetare cu calificare juridică şi a personalului care să acorde asistenţă partidelor din Parlament, pentru ca o atenţie sporită să fie acordată calităţii actului legislativ.

4. Salută faptul că executivul a parcurs etapele legale necesare creşterii transparenţei în procesul de creare de politici şi implicării participanţilor în acest proces; face apel, însă, la autorităţi să şi implementeze aceste legi şi să transparentizeze procedurile respective.

5. Salută strategia de reformă şi planul de acţiune în sistemul judiciar adoptate de Guvernul României şi face apel la România să furnizeze suficiente resurse umane şi financiare pentru a le implementa efectiv; în plus, solicită întărirea independenţei şi profesionalismului în sistemul judecătoresc, al cărei personal ar trebui să primească o instruire adecvată; îndeamnă Guvernul să consolideze Consiliul Suprem al Magistraturii şi să elimine puterea Procurorului General de a face apeluri în anulare în cazuri penale şi mai ales să instituie un sistem coerent al posibilităţi de apel.

6. Salută întărirea independenţei membrilor Curţii de Conturi rezultată dintr-un amendament constituţional din octombrie 2003; salută creşterea numărului de angajaţi ai Curţii de Conturi; solicită realizarea unei instruiri adecvate a personalului Curţii de Conturi pentru a putea pune în aplicare standardele internaţionale de audit şi actele comunitare; sfătuieşte Parlamentului României să adopte metode instituţionalizate de abordare a rezultatelor Curţii de Conturi; cere Comisiei să monitorizeze transformarea Curţii de Apel într-o autoritate de audit extern şi, când este necesar, să acorde asistenţă cu privire la aspectele tehnice ale organizării.

7. Sprijină eforturile României de a stăvili nivelul înalt al corupţiei în stat şi societate; îndeamnă cu tărie Guvernul României să se folosească de acordul de cooperare încheiat între Europol şi Guvernul României pentru ca lupta împotriva corupţiei să fie mai eficientă; consideră demisia a trei miniştri drept un semn că această problemă este luată în serios la cele mai înalte nivele ale guvernării; este, însă, îngrijorat de faptul că, în general, serviciile din cadrul administraţiei responsabile cu corupţia par a fi prea reticente în a investiga aceste cazuri; admite că există cadrul legal de luptă anticorupţie şi cere autorităţilor române să se concentreze asupra aplicării legislaţiei deja existente; în acest context cere urgent Guvernului să mărească personalul Parchetului Naţional Anticorupţie şi să acorde tuturor procurorilor putere deplină în loc să fie asistaţi de alte organisme guvernamentale; cere Guvernului să acorde instruire întregului personal şi să întărească în special independenţa operaţională a PNA mai ales prin eliminarea responsabilităţii unor persoane numite politic sau a politicienilor de a decide demararea investigaţiilor anticorupţie; observă că cel mai important lucru este voinţa politică de a eradica corupţia, si numai acest lucru va duce la o schimbare de atitudine.

8. Cere Guvernului României să asigure independenţa mass media şi să facă toate eforturile pentru identificare celor ce agresează fizic jurnalişti.

9. Cere Comisiei să efectueze un studiu asupra condiţiilor de lucru şi a securităţii jurnaliştilor din România pentru a evalua nivelul libertăţii presei.

10. Salută paşii întreprinşi de România în ceea ce priveşte situaţia concretă a centrelor de îngrijire instituţională şi realizarea strategiei naţionale de protecţie a copilului; cere continuarea dezvoltării serviciilor de asistenţă alternative a copiilor cu nevoi speciale; consideră primordială implementarea unui sistem eficient de protecţie a copilului care să apere drepturile copilului, are în centrul atenţiei interesele copilului şi nu poate ceda în faţa corupţiei din domeniu; îndeamnă Guvernul României să continue procesul de reformă în sensul direcţiilor indicate de Comisie.

11. Consideră că instituţiile UE, ca şi politicienii din UE şi nu numai au fost induşi în eroare în ceea ce priveşte procesul prin care copiii sunt identificaţi ca adecvaţi pentru adopţie; deţine probe potrivit cărora numeroşi copii sunt lipsiţi de către autorităţi de un cadru familial adecvat împotriva voinţei lor şi de asemenea desconsiderând dorinţa familiilor adoptive, ale căror interese în adopţie sunt refuzate.

12. Recunoaşte că, în acelaşi timp, s-a acordat insuficientă atenţie serviciilor comunitare pentru adulţii cu dizabilităţi; cere autorităţilor române să acorde mai multă atenţie pregătirii persoanelor cu dizabilităţi pentru o viaţă independentă în cadrul comunităţii şi să acorde sprijinul necesar pentru promovarea includerii sociale a acestora, precum şi promovarea unei politici coerente cu privire la includerea lor socială şi profesională, realizate în parteneriat cu organizaţiile reprezentative ale persoanelor cu handicap.

13. Salută decizia României de a nu ratifica acordul bilateral cu SUA cu privire la ne-extrădarea cetăţenilor americani la Tribunalul Internaţional Penal şi de asemenea decizia Parlamentului român de a aştepta o soluţie acceptată atât de UE cât şi de SUA înainte de a lua alte decizii.

14. Ia la cunoştinţă că Guvernul român a aprobat publicarea unui raport de către Comitetul European pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei; cere Guvernului să acţioneze hotărât în ceea ce priveşte informaţiile potrivit cărora persoane aflate în custodia poliţiei sunt deseori prost informate cu privire la drepturile lor, întâmpină dificultăţi în a avea acces la consultanţă legală şi sunt deseori victima unor tratamente abuzive; cere Guvernului să aprobe fără întârziere publicarea a doua rapoarte de către Consiliul Europei asupra copiilor aflaţi în custodia autorităţilor publice, precum şi asupra secţiilor de poliţie, închisorilor şi spitalelor psihiatrice.

15. Speră ca procesul de pre-aderare îşi va arăta beneficiile până în cele mai joase straturi ale societăţii române, cărora în multe zone le lipsesc cele mai simple facilităţi ale civilizaţiei, ca de exemplu apa potabilă sau canalizarea; cere Comisiei să analizeze cu atenţie statisticile de sănătate ale ONU şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi să sprijine măsurile de îmbunătăţire ale condiţiilor de viaţă în România.

16. Sprijină guvernul român în ceea ce priveşte implementarea strategiilor referitoare la minoritatea rromă şi cere o monitorizare periodică a rezultatelor şi folosirea lor pentru a efectua paşi hotărâţi înainte, în cadrul acestei strategii de abordare a problemelor rromilor, în special în privinţa lipsei lor evidente de integrare în societate şi a condiţiilor înfricoşătoare de viaţă.

17. Subliniază importanţa unei convieţuiri paşnice cu minorităţile naţionale şi în acest scop cere guvernului să rezolve problemele privind drepturile de proprietate ale bisericilor şi să dezvolte sistemul şcolar în limba maternă a ceangăilor.

18. Speră ca Guvernul să ia măsuri pentru a permite minorităţii maghiare care trăieşte în România să folosească limba lor maternă în şcoli şi în universităţi.

19. Atrage atenţia asupra cazurilor de mariaj între copii ca un comportament incompatibil cu sensul modern al drepturilor omului şi al normelor sociale; cere autorităţilor române să continue lupta împotriva crimei organizate şi mai ales împotriva traficului de femei şi copii în scopul exploatării sexuale şi cere statelor membre ale UE, României şi ţărilor din Sud Estul Europei, în baza iniţiativelor regionale deja existente, să îşi coordoneze legislaţia şi politicile proprii pentru a stopa acest comerţ ilegal în aşa fel încât vinovaţii să primească aceeaşi pedeapsă indiferent unde sunt prinşi; cere Guvernului să ia în considerare măsuri suplimentare de îmbunătăţire a eficienţei poliţiei şi să combată abuzurile poliţiei asupra suspecţilor.

20. Observă cu îngrijorare că România este în continuare afectată serios de traficul de persoane ca ţară de origine, de tranzit şi destinaţie a victimelor, in ciuda legii din 2001 de combatere a traficului, care incriminează traficul şi oferă asistenţă şi protecţie victimelor, observă lipsa de resurse materiale şi umane din sistemul judiciar şi cere autorităţilor ca, în cooperare cu Comisia şi cu organizaţiile nonguvernamentale să desfăşoare mai multe campanii de informare adresate special potenţialelor victime ale traficului.

[...]