Convenţia Naţională a URR

Sâmbătă 6 şi duminică 7 decembrie, a avut loc la Bucureşti prima Convenţie Naţională a URR. Sâmbătă discuţiile au avut într-un cadru intern soldându-se cu adoptarea noului Statut şi a Programului de politici sectoriale al URR intitulat "Drumul spre normalitate". Duminică sesiunea a avut un caracter deschis, la întrunire participând - pe lângă delegaţii URR din toată ţara - şi numeroşi invitaţi şi reprezentanţi ai mass-media.

Printre invitaţii de marcă s-au numărat domnii Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleşu, alţi oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile şi oameni de afaceri respectaţi.

Întregul eveniment a fost moderat de colegul nostru, domnul Victor Rebengiuc.

Un discurs foarte motivant, de sprijin al URR, a fost sustinut de domnul Pio Cesare, Preşedintele filialei din România a organizaţiei "Azzuri nel Mondo" ce reprezintă în afara Italiei interesele partidului Forza Italia condus de prim-ministrul italian Silvio Berlusconi.

Printre vorbitori s-au mai numărat - alături de membrii URR - domnii Gabriel Liiceanu, Cătălin Ionescu (Director General şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie al CODECS S.A.), Matei Paun (Director - Financial Advisory Services în cadrul companiei Deloitte & Touche), Anca Harasim (Director Executiv al Camerei de Comerţ Americane în România ), Ioan T. Morar (Ziarist, membru fondator al Academiei Caţavencu şi al Alianţei Civice), Dumitru Muţiu (Şef de serviciu la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu ).

La sfârşitul evenimentului ne-am bucurat cu toţii de imnul creat special pentru URR de către prietenii noştri din trupa Luna Amară din Cluj."

Dragi participanţi,

Programul nostru de politici sectoriale se numeşte "Drumul spre normalitate". Poate părea paradoxal să-ţi stabileşti drept obiectiv normalul şi nu excepţionalul. Fiecare dintre noi ne-am făcut însă un necesar obicei din a trata realul şi nu imaginarul când ne gândim la viaţa de zi cu zi.

Ceea ce-i lipseşte României astăzi este normalitatea, de situaţii excepţionale lovindu-ne la tot pasul.
Este excepţional să parcurgi străzi întregi pe care maşinile sunt parcate pe trotuare iar pietonii merg pe carosabil, este excepţional să ţi se taie ţie căldura pentru că vecinul n-a plătit-o pe a lui, este cu totul şi cu totul excepţional şi unic în lumea civilizată să nu poţi primi o factură într-un magazin fără să reciţi ridicol codul fiscal şi contul din bancă al firmei pe care o reprezinţi, şi aşa mai departe. Dar nu vreau să insist pentru că situaţii excepţionale de tot felul ne agresează fiecăruia, bunul simţ şi nevoia de normalitate în fiecare zi.

Noi, cei care am pus bazele URR, am decis să începem să construim normalitatea şi prin mijloace politice pentru că turul doi al alegerilor prezidenţiale din anul 2000 ne-a arătat dintr-o dată zăbrelele cuştii pe care până atunci o numeam cu mândrie globul de aur al libertăţii şi prosperităţii personale. Felul în care fiecare dintre noi a ţinut cu dinţii de această libertate personală prin neimplicarea în politică a fost, din nefericire, cel mai eficient ajutor pe care l-am putut da acelora care, în schimbul iluzei libertăţii noastre individuale, obţineau atunci, chiar cu votul unora dintre noi, realitatea subjugării noastre colective.

Rămânând independenţi i-am lăsat să se organizeze politic pentru a ne dicta voinţa lor, ceea ce şi fac nestingheriţi de 3 ani încoace.

Judecata noastră a fost atunci şi rămâne şi acum, că singurul fel în care ne putem apăra eficient interesele individuale este să ne organizăm politic, ca grup. Astăzi, foarte mulţi membri URR fac parte din clasa mijlocie, încă în formare în România. Descoperim, din ce în ce mai mulţi, că dacă vrem să creştem într-un mod corect şi sănătos, e absolut necesar să ne exprimăm politic, într-un fel diferit de politica la care asistăm de 14 ani.

În viziunea noastră, performanţa politică înseamnă administrarea cât mai eficientă a resurselor pe care o ţară le are sau le poate atrage, în folosul cetăţenilor acelei ţări. Această definire poate părea nefirească în condiţiile clasei politice româneşti de azi, dar vrem nu vrem, ne apropiem constant de Europa şi acolo, ea este o realitate.

Fundamental pentru crezul nostru politic este dreptul fiecăruia de a alege, de a decide pentru sine. Fie că e vorba de servicii medicale, de unităţi de învăţământ, de fonduri de pensii publice sau private sau de orice altceva. Acum, economia României nu este una funcţională pentru că societatea românească nu este una funcţională. În cele mai multe din situaţiile zilnice în care ar trebui să putem alege ce considerăm că e cel mai bine pentru noi, de fapt, nu avem de unde alege. Alegerile sunt făcute de stat în numele nostru, pe banii noştri, în general în avantajul cohortei lui de stăpâni şi slujitori. Asta nu e normal şi e un lucru esenţial pe care vrem să-l schimbăm. [...]

DRUMUL SPRE NORMALITATE