Varianta pe scurt (rezumat)

STATUTUL PARTIDULUI
Uniunea pentru Reconstrucţia României

CAPITOLUL I:    DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL II:   SCOP ŞI OBIECTIVE

CAPITOLUL III:  MEMBRII

CAPITOLUL IV:  STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

CAPITOLUL V:   PROCEDURILE DE ALEGERE

CAPITOLUL VI:  FONDURILE ŞI PATRIMONIUL

CAPITOLUL VII: DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1

Uniunea pentru Reconstrucţia României este persoană juridică română, înregistrată ca partid politic, desfăşurându-şi activitatea în conformitate cu Constituţia României, Legea partidelor politice şi prevederile prezentului statut.

Articolul 2

Denumirea completă a partidului este Uniunea pentru Reconstrucţia României iar forma sa prescurtată (abrevierea) este U.R.R.

Sigla partidului este reprezentată de denumirea completă (scrisă cu caractere majuscule albe) şi abreviată (scrisă cu caractere majuscule, portocalii cu contur alb), împreună cu o casă (corp portocaliu cu geamurile, uşa şi conturul albe) situată în partea dreaptă-sus, elemente încadrate într-o elipsă albastră înclinată la 30 de grade suprapusă parţial peste o altă elipsă portocalie înclinată la 170 de grade aşa cum sunt înfăţişate în continuare.

Semnul electoral al partidului îl reprezintă "casa" încadrată într-o elipsă înclinată la 30 de grade aşa cum este înfăţişată în continuare.

Articolul 3

Sediul central al partidului Uniunea pentru Reconstrucţia României este în Bd. Nicolae Bălcescu nr. 33, sector 1,Bucureşti.

CAPITOLUL II

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE

Articolul 4

Obiectivele partidului Uniunea pentru Reconstrucţia României sunt exclusiv de natură politică, ele fiind subordonate scopului său fundamental - desfăşurarea unei activităţi politice care să determine creşterea prosperităţii fiecărui cetăţean al României.

Articolul 5

Uniunea pentru Reconstrucţia României este un partid politic de centru dreapta care promovează valorile democraţiei moderne europene adaptate la realităţile politice, economice şi sociale ale României de astăzi.

În spiritul Programului Politic al Uniunii pentru Reconstrucţia României constituit pe principiul „fiecare contează”, activitatea acestui partid politic vizează atingerea cu precădere a următoarelor obiective:

1. respectarea şi apărarea caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, precum şi a formei republicane de guvernare a României;
2. respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale omului (stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi ale cetăţeanului în conformitate cu Constituţia României;
3. promovarea şi apărarea democraţiei, cel mai eficient sistem de organizare socială care asigură progresul material şi spiritual al fiecărui individ şi al societăţii în ansamblul ei;
4. garantarea proprietăţii private şi încurajarea iniţiativei particulare ca motor al progresului economic în condiţii de concurenţă liberă;
5. accesul tuturor cetăţenilor români la educaţie şi la îngrijire medicală;
6. accesul liber şi egal la şanse de realizare personală (materială, spirituală, profesională şi socială) pentru fiecare membru al societăţii;
7. întărirea autorităţii instituţiilor statului şi respectarea ordinii de drept de către fiecare cetăţean indiferent de funcţia pe care o ocupă, poziţia socială sau averea sa;
8. integrarea României în Uniunea Europeană şi în structurile de apărare euro-atlantice atâta timp cât aceasta coincide cu interesele fundamentale ale poporului român de dezvoltare economico-socială şi securitate naţională;
9. crearea unui sistem politic modern, performant, care să administreze în mod eficient viaţa economică şi socială în beneficiul cetăţenilor români.

Articolul 6

Modalităţile prin care Uniunea pentru Reconstrucţia României urmăreşte atingerea scopului şi obiectivelor sale sunt:

1. participarea pe liste proprii sau în alianţe la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale;
2. reprezentarea în parlament;
3. formarea guvernului în mod unic sau în coaliţie cu alte formaţiuni politice;
4. reprezentarea în organismele administraţiei publice naţionale de la toate nivelele;
5. reprezentarea în organismele internaţionale la care România are dreptul şi posibilitatea de a trimite reprezentanţi;
6. stabilirea unor canale de contact permanent cu toate segmentele societăţii.

CAPITOLUL III

MEMBRII
Uniunea pentru Reconstrucţia României

Articolul 7

Poate deveni membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

1. a împlinit vârsta de 18 ani;
2. are cetăţenia română;
3. nu e membru al unui alt partid politic din România;
4. respectă Statutul Uniunii pentru Reconstrucţia României şi susţine Programul Politic al Uniunii pentru Reconstrucţia României;
5. a desfăşurat o activitate satisfăcătoare în perioada de probă;
6. nu îndeplineşte vreuna din funcţiile incompatibile cu înscrierea într-un partid politic aşa cum sunt ele enumerate în Legea partidelor politice;
7. nu a săvârşit abuzuri sau nereguli în activitatea sa profesională privată, publică sau politică anterioară;
8. nu a fost decăzut din drepturile sale politice printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Articolul 8

În vederea dobândirii calităţii de membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României solicitantul completează o cerere-tip de înscriere adresată preşedintelui organizaţiei locale pe raza căreia îşi are domiciliul, locul de muncă sau de studii. Persoanele cu domiciliul (stabil sau flotant), locul de muncă sau de studii în Bucureşti pot opta pentru oricare din filialele de sector.

Articolul 9

Comitetul Director Local al organizaţiei va dezbate aprobarea fiecărei cereri în parte urmând să comunice decizia adoptată în cel mult 30 de zile de la încheierea perioadei de probă.

Din momentul înregistrării cererii de înscriere solicitantul se află în perioada de probă timp de o lună. În situaţii excepţionale Comitetul Director Naţional poate aproba cereri de înscriere ale solicitanţilor înainte de sfârşitul perioadei de probă.

În cazul aprobării cererii, calitatea de membru intră în vigoare în momentul înmânării legitimaţiei de membru care trebuie să aibă loc în maxim 5 zile de la aprobarea cererii.

Legitimaţia de membru va fi semnată de către Preşedintele Comitetului Director Judeţean pe teritoriul căruia se află organizaţia locală respectivă sau de sector al Municipiului Bucureşti şi va avea aplicată ştampila acestui organism.

Legitimaţiile de membru trebuie vizate de trei ori pe an calendaristic, o dată la fiecare 4 luni.

În cazul respingerii cererii, solicitantul poate face contestaţie în termen de 10 zile de la comunicarea respingerii către Comitetul Director Judeţean sau la Comitetul Director al Municipiului Bucureşti. Aceste foruri trebuie să se pronunţe în termen de 30 zile de la înregistrarea contestaţiei, iar decizia rămâne definitivă.

Articolul 10

Încetarea calităţii de membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României are loc în următoarele cazuri:

1. demisie;
2. excludere;
3. înscriere în alt partid;
4. pierderea cetăţeniei române;
5. apariţia unor incompatibilităţi cu condiţiile prevăzute în Statut;
6. deces.

Încetarea calităţii de membru intră în vigoare la data apariţiei oricăreia dintre situaţiile prevăzute
la aliniatul 1, a) - f).

Articolul 11

Demisia are loc pe baza unei cereri scrise depuse împreună cu legitimaţia de membru la sediul organizaţiei locale din structura căreia face parte cel care demisionează.

Ea are efecte din momentul înregistrării ei în evidenţele organizaţiei locale respective.

Articolul 12

Pentru comportamentele neconforme cu principiile şi orientarea Uniunii pentru Reconstrucţia României precum şi pentru nerespectarea Statutului, a Programului Politic, a regulamentelor de funcţionare sau a sarcinilor şi deciziilor forurilor de conducere, membrilor Uniunii pentru Reconstrucţia României li se pot aplica următoarele sancţiuni:

1. avertisment scris;
2. suspendarea sau revocarea din funcţia de conducere deţinută în cadrul partidului;
3. retragerea sprijinului politic;
4. excluderea din partid.

Articolul 13

Pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucţia României care nu deţin funcţii de conducere în cadrul partidului sau demnităţi publice, decizia aplicării uneia dintre sancţiunile prevăzute la articolul 12 se ia de către Consiliul de Conducere Local la propunerea Comitetului Director Local.

Pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucţia României care deţin funcţii de conducere în cadrul Uniunii pentru Reconstrucţia României la nivel local sau demnităţi în administraţia publică locală, decizia se ia de către Consiliul de Conducere Judeţean la propunerea Comitetului Director Judeţean.

Pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucţia României care deţin funcţii de conducere în cadrul Uniunii pentru Reconstrucţia României la nivel judeţean sau demnităţi în administraţia publică judeţeană, decizia se ia de către Consiliul de Conducere Naţional la propunerea Comitetului Director Naţional.

Pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucţia României care deţin funcţii de conducere în cadrul Uniunii pentru Reconstrucţia României la nivel naţional sau demnităţi în administraţia publică centrală, precum şi pentru parlamentari, decizia aplicării uneia dintre sancţiunile prevăzute la articolul 12 se ia de către Comitetului Director Naţional.

În cazuri excepţionale Comitetul Director Naţional poate decide aplicarea unor sancţiuni oricărui membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României cu efect imediat.

Articolul 14

Decizia aplicării sancţiunii poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la Colegiul de Arbitraj corespondent nivelului ierarhic al organului de conducere care a luat decizia. Decizia Colegiului de Arbitraj se pronunţă în termen de 15 zile de la înregistrarea contestaţiilor şi este cu drept de apel la Comitetul Director Naţional. Hotărârea Comitetului Director Naţional se ia în termen de cel mult 30 zile de la înregistrarea apelului şi are caracter definitiv.

Articolul 15

Fiecare membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României are următoarele drepturi:

1. să-şi exprime liber opiniile în cadrul structurilor de partid din care face parte în legătură cu orice problemă supusă dezbaterii;
2. să fie informat asupra activităţii organizaţiei şi a structurilor din care face parte, asupra deciziilor forurilor de conducere ierarhic superioare şi asupra activităţii reprezentanţilor partidului în administraţia publică;
3. să aibă acces la documentele oficiale şi materialele de informare internă ale Uniunii pentru Reconstrucţia României;
4. să aibă iniţiative cu caracter politic sau de îmbunătăţire a activităţii structurii organizatorice din care face parte care să fie dezbătute de forurile de conducere competente;
5. să participe la luarea deciziilor în cadrul structurilor organizatorice ale Uniunii pentru Reconstrucţia României conform competenţelor prevăzute în Statut;
6. să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucţia României la toate nivelele ierarhice;
7. să propună şi să fie propus candidat pe listele electorale ale Uniunii pentru Reconstrucţia României pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale dacă îndeplineşte condiţiile legale;
8. să-şi dea demisia din partid în orice moment, cu efect imediat;
9. să primească din partea partidului tot sprijinul pe care acesta i-l poate da pentru îndeplinirea sarcinilor în interiorul partidului sau a celor care decurg din activitatea depusă în orice funcţie dobândită prin sprijinul politic al partidului.

Articolul 16

Fiecare membru Uniunii pentru Reconstrucţia României are următoarele îndatoriri:

1. să respecte legile ţării şi să aibă un comportament demn şi civilizat în societate;
2. să cunoască şi să respecte prevederile Statului şi ale regulamentelor de funcţionare ale Uniunii pentru Reconstrucţia României;
3. să cunoască Programul Politic al Uniunii pentru Reconstrucţia României şi să acţioneze pentru punerea în practică a principiilor şi obiectivelor acestuia;
4. să cunoască documentele şi punctele de vedere oficiale ale Uniunii pentru Reconstrucţia României şi să promoveze ideile cuprinse în acestea pentru atragerea de noi membri şi creşterea rolului Uniunii pentru Reconstrucţia României ca factor de decizie politică atât la nivel local cât şi la nivel naţional;
5. să îndeplinească sarcinile şi să respecte hotărârile adoptate de către organele de conducere superioare ierarhic;
6. să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern, de partid;
7. să nu exprime public puncte de vedere care aduc prejudicii grave activităţii sau imaginii partidului şi care contravin poziţiilor formulate de organele de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucţia României;
8. să folosească mijloacele materiale ale partidului la care îi dă dreptul poziţia sa în structurile organizatorice exclusiv în interesul Uniunii pentru Reconstrucţia României;
9. să participe cu regularitate la întâlnirile şi celelalte activităţi ale structurilor organizatorice din care face parte;
10. să reprezinte opţiunile Uniunii pentru Reconstrucţia României în activitatea depusă în orice funcţie obţinută prin sprijinul politic al partidului îndeplinindu-şi atribuţiile cu onoare şi profesionalism;
11. să achite cu regularitate cotizaţia de membru precum şi celelalte contribuţii stabilite de organele competente.

CAPITOLUL IV

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Articolul 17

Uniunea pentru Reconstrucţia României are structuri organizatorice funcţionale pe întreg teritoriul ţării, delimitate la nivel:

• local - pe localităţi urbane şi rurale precum şi la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti şi al Sectorului Agricol Ilfov
• judeţean - pe fiecare judeţ şi pe Municipiul Bucureşti
• naţional - structura centrală.

Articolul 18

La nivelul inferior ierarhic organizaţiilor locale, se pot organiza secţii de partid asimilate satelor, secţiilor de votare, cartierelor.

Articolul 19

Organizaţiile de partid se pot constitui legal dacă au cel puţin 9 membri.

Articolul 20

Forurile de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucţia României la nivel local sunt:

1. Convenţia Locală
2. Comitetul Director Local.

Articolul 21

Convenţia Locală cuprinde totalitatea membrilor organizaţiei locale la data convocării acesteia. Ea se întruneşte o dată pe an şi oricând este necesar în urma cererii Comitetului Director Local, a Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti sau la cererea, pe bază de semnături, a cel puţin o treime din numărul de membri ai organizaţiei.

Articolul 22

Convocarea Convenţiei Locale se face cu cel puţin 10 zile înaintea întrunirii propriu-zise, de către Preşedintele Comitetului Director Local, în scris, fiecărui membru al organizaţiei locale, prin afişare la sediul organizaţiei locale şi prin publicare în cel puţin un cotidian local de mare tiraj.

Articolul 23

Convenţia Locală are următoarele atribuţii principale:

1. alege pe echipe (cf. Art.67.), o dată la 4 ani şi ori de câte ori este nevoie membrii Comitetului Director Local pe o perioadă de 4 ani şi îi revocă individual atunci când este cazul;
2. analizează activitatea Comitetului Director Local şi a întregii organizaţii de la precedenta Convenţie Locală şi aprobă direcţiile şi programul de acţiune pentru etapa următoare;
3. dezbate raportul de gestiune pentru anul care a trecut, dă descărcare pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
4. aprobă sau respinge candidaturile propuse de Comitetul Director Local pentru alegerile locale;
5. adoptă măsurile necesare întăririi organizaţiei şi aplicării obiectivelor din Programul partidului precum şi din celelalte documente oficiale;
6. alege individual delegaţii pentru Consiliul de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti în limita normei de reprezentare stabilită de Comitetul Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti.

Articolul 24

Comitetul Director Local este compus din 5 membri:

• preşedinte
• 3 vicepreşedinţi
• secretar - trezorier

Articolul 25

Comitetul Director Local se întruneşte de 2 ori pe lună şi oricând este necesar la cererea preşedintelui său sau a cel puţin doi dintre membrii săi.

Articolul 26

Convocarea Comitetului Director Local se face în scris, cu cel puţin 5 zile înaintea întrunirii propriu-zise, de către Preşedintele Comitetului Director Local şi prin afişare la sediul organizaţiei locale.

Articolul 27

La şedinţa Comitetului Director Local sunt convocaţi cu drept de vot consultativ, primarul, viceprimarul şi componenţii consiliului local în exerciţiu, dacă aceştia sunt membri ai Uniunii pentru Reconstrucţia României şi nu ocupă deja alte funcţii în Comitetul Director Local.

Articolul 28

Comitetul Director Local are următoarele atribuţii principale:

1. organizează şi conduce activitatea politică între Convenţiile Locale;
2. organizează şi conduce campania electorală în aria sa de acoperire;
3. propune Convenţiei Locale candidaturile pentru alegerile locale;
4. numeşte şeful campaniei electorale locale;
5. ţine evidenţa membrilor şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor şi a celorlalte contribuţii ale membrilor stabilite de organele competente prin regulamentul de funcţionare;
6. decide cu privire la cererile de înscriere în organizaţia locală de partid;
7. administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale organizaţiei locale;
8. propune Consiliului de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti aplicarea de sancţiuni membrilor de partid ai organizaţiilor locale în conformitate cu dispoziţiile Art. 13. din Statut;
9. coordonează activitatea reprezentanţilor Uniunii pentru Reconstrucţia României în structurile administraţiei publice locale;
10. duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile adoptate de forurile ierarhic superioare;
11. asigură informarea Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor desfăşurate pe plan local;
12. stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale organizaţiei locale şi efectuează angajări şi concedieri.

Articolul 29

Forurile de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucţia României la nivel judeţean şi al Municipiului Bucureşti sunt:

1. Convenţia Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti;
2. Consiliul de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
3. Comitetul Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti.

Articolul 30

Convenţia Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti cuprinde:

1. membrii Consiliului de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
2. un număr impar cel puţin egal cu cel de la punctul a) dar nu mai mare de 101 delegaţi ai organizaţiilor locale repartizaţi conform normei de reprezentare stabilite de Comitetul Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti.

Articolul 31

Convenţia Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti se întruneşte o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti, a Comitetului Director Naţional sau la cererea, în scris, a cel puţin o treime din numărul organizaţiilor locale.

Articolul 32

Convocarea Convenţiei Judeţene sau a Municipiului Bucureşti se face în scris, fiecărui participant, cu cel puţin 10 zile înaintea întrunirii propriu-zise, de către Preşedintele Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti, prin afişare la sediul filialei judeţene sau a Municipiului Bucureşti şi prin publicare în cel puţin un cotidian judeţean de mare tiraj.

Articolul 33

Convenţia Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii principale:

1. alege pe echipe (cf. Art. 67), odată la 4 ani şi ori de câte ori este nevoie, membrii Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti pe o perioadă de 4 ani şi îi revocă individual când este cazul;
2. alege individual membrii Colegiului Judeţean sau al Municipiului Bucureşti de Arbitraj şi ai Comisiei Judeţene sau a Municipiului Bucureşti de Cenzori pe o perioadă de 4 ani;
3. validează propunerile de candidaturi la alegerile parlamentare şi le înaintează Comitetului Director Naţional;
4. analizează activitatea Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti şi a filialei judeţene de la Convenţia Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti precedentă şi aprobă direcţiile şi programul de acţiune pentru etapa următoare;
5. dezbate raportul Comisiei de Cenzori pentru anul care a trecut, dă descărcare pentru execuţia bugetară şi programul de acţiune pentru etapa următoare;
6. adoptă măsurile necesare întăririi organizaţiei şi aplicării obiectivelor din Programul partidului precum şi din celelalte documente oficiale;
7. adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
8. aprobă lista de candidaţi în alegerile locale pentru consiliul judeţean.

Articolul 34

Consiliul de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti este compus din:

1. membrii Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
2. preşedinţii tuturor organizaţiilor locale.

Articolul 35

Consiliul de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti se întruneşte o dată pe lună şi oricând este necesar, la convocarea Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti, a Comitetului Director Naţional sau la cererea, pe bază de semnături, a cel puţin o treime din numărul membrilor săi.

Articolul 36

Convocarea Consiliului de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti se face în scris, cu cel puţin 10 zile înaintea întrunirii propriu-zise, de către Preşedintele Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti şi prin afişarea la sediul filialei judeţene sau a Municipiului Bucureşti.

Articolul 37

La şedinţa Consiliului de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti sunt convocaţi cu drept de vot consultativ membrii consiliului judeţean sau al Municipiului Bucureşti, primarii, viceprimarii, prefectul, subprefectul şi parlamentarii în exerciţiu care reprezintă judeţul respectiv, membri ai Uniunii pentru Reconstrucţia României şi care nu ocupă deja o funcţie în Consiliul de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti.

Articolul 38

Consiliul de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii principale:

1. adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivelul judeţului sau al Municipiului Bucureşti;
2. alege şi revocă trezorierul filialei judeţene sau a Municipiului Bucureşti pe o perioadă de 4 ani, la propunerea preşedintelui Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
3. alege individual delegaţii la Convenţia Naţională în limita normei de reprezentare stabilită de Consiliul de Conducere Naţional;
4. decide asupra aplicării de sancţiuni pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucţia României ca urmare a propunerilor venite de la Comitetul Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti sau Comitetele Directoare Locale din componenţă;
5. stabileşte măsuri pentru punerea în practică a obiectivelor Programului şi strategiei Uniunii pentru Reconstrucţia României;
6. duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic.

Articolul 39

Comitetul Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti este compus din 5 membri:

• preşedinte
• 3 vicepreşedinţi
• secretar.

Articolul 40

Comitetul Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti se întruneşte o dată pe săptămână şi oricând este necesar la convocarea preşedintelui său, a Comitetului Director Naţional sau la cererea a cel puţin doi dintre membrii săi.

Articolul 41

La şedinţa Comitetului Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti participă trezorierul filialei judeţene şi primarul municipiului-reşedinţă de judeţ (dacă acesta este membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României) cu drept de vot consultativ, precum şi orice alt membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României care a fost invitat de către comitet.

Articolul 42

Comitetul Director Judeţean sau al Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii principale:

1. elaborează strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel judeţean în concordanţă cu strategia de campanie a Uniunii pentru Reconstrucţia României la nivel naţional;
2. coordonează activitatea Comitetelor Directoare Locale între şedinţele Consiliului de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
3. stabileşte, conform normei de reprezentare, numărul de delegaţi în Consiliul de Conducere Judeţean sau al Municipiului Bucureşti pentru fiecare organizaţie locală;
4. numeşte şeful campaniei electorale la nivel de judeţ sau al Municipiului Bucureşti;
5. propune Consiliului de Conducere aplicarea de sancţiuni pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucţia României în conformitate cu dispoziţiile Art. 13. din Statut;
6. stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale filialei judeţene sau a Municipiului Bucureşti şi efectuează angajări şi concedieri;
7. administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale organizaţiei judeţene;
8. stabileşte măsuri pentru punerea în practică a obiectivelor Programului şi strategiei Uniunii pentru Reconstrucţia României;
9. informează Comitetului Director Naţional asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor desfăşurate pe plan judeţean;
10. întocmeşte liste de candidaţi în alegerile pentru consiliul judeţean pe care le înaintează spre aprobare Convenţiei Judeţene sau a Municipiului Bucureşti;
11. propune candidaturile pentru alegerile parlamentare şi le înaintează spre validare Convenţiei Judeţene sau a Municipiului Bucureşti;
12. validează sau invalidează rezultatele alegerilor pentru Comitetele Directoare Locale din componenţa filialei judeţene sau a Municipiului Bucureşti.

Articolul 43

Forurile de conducere ale Uniunii pentru Reconstrucţia României la nivel naţional sunt:

1. Convenţia Naţională;
2. Consiliul de Conducere Naţional;
3. Comitetul Director Naţional.

Articolul 44

Convenţia Naţională este forul suprem de conducere al Uniunii pentru Reconstrucţia României şi ea este formata din:

1. membrii Consiliului de Conducere Naţional;
2. preşedinţii filialelor judeţene sau a Municipiului Bucureşti care nu sunt membri ai Consiliului de Conducere Naţional (cf. Art. 48.);
3. un număr impar cel puţin egal cu cel de la punctele a) şi b) cumulate dar nu mai mare de 301 delegaţi ai filialelor judeţene sau a Municipiului Bucureşti conform normei de reprezentare stabilite de Comitetul Director Naţional;
4. membrii guvernului şi parlamentarii membri ai Uniunii pentru Reconstrucţia României care nu ocupă deja poziţii în Convenţia Naţională.

Articolul 45

Convenţia Naţională se întruneşte în şedinţă ordinară o dată la 4 ani şi în şedinţă extraordinară, oricând este necesar, la convocarea Consiliului de Conducere Naţional, a Comitetului Director Naţional sau la solicitarea a 21 de filiale judeţene.

Articolul 46

Convocarea Convenţiei Naţionale se face în scris, fiecărui participant, cu cel puţin 45 de zile înaintea întrunirii propriu-zise pentru şedinţa ordinară şi cu cel puţin 30 zile înainte pentru şedinţa extraordinară, de către Preşedintele Comitetului Director Naţional, prin afişare la sediul central şi prin publicare în cel puţin un cotidian naţional de mare tiraj.

Articolul 47

La lucrările Convenţiei Naţionale pot participa ca invitaţi fără drept de vot şi alte persoane invitate de către Comitetul Director Naţional.

Articolul 48

Convenţia Naţională are următoarele atribuţii principale:

1. alege pe echipe (cf. Art. 67) şi revocă individual membrii Comitetului Director Naţional pe o perioadă de 4 ani;
2. aprobă şi modifică Statutul Uniunii pentru Reconstrucţia României;
3. aprobă şi modifică Programul Politic şi strategia de îndeplinire a obiectivelor cuprinse în el;
4. adoptă puncte de vedere cu privire la modalităţile de realizare a intereselor majore ale ţării;
5. adoptă moţiuni cu caracter de recomandare pentru activitatea viitoare a partidului;
6. hotărăşte dizolvarea partidului.

Articolul 49

Consiliul de Conducere Naţional cuprinde:

1. membrii Comitetului Director Naţional;
2. membrii echipei clasate pe locul doi în cursa pentru Comitetul Director Naţional (cf. Art. 67.) dacă aceasta a obţinut minim 15% din numărul voturilor reprezentative (cf. Art. 83.);
3. preşedintele Colegiului Naţional de Arbitraj;
4. preşedintele Comisiei Naţionale de Cenzori;
5. trezorierul;
6. 25 reprezentanţi regionali (cf. Art. 81. şi Art. 82.);
7. preşedinţii primelor trei filiale judeţene în ordinea numărului de membri, până la primele alegeri locale sau generale de la înfiinţarea partidului, după care se aplică criteriul ordinii descrescătoare a rezultatelor electorale obţinute în fiecare judeţ.

Articolul 50

Consiliul de Conducere Naţional se întruneşte o dată pe trimestru şi oricând este necesar la convocarea Comitetului Director Naţional, a Preşedintelui Comitetului Director Naţional sau la cererea, pe bază de semnături, a cel puţin o treime din numărul membrilor săi.

Articolul 51

Convocarea Consiliului de Conducere Naţional se face în scris, cu cel puţin 10 zile înaintea întrunirii propriu-zise, de către Preşedintele Comitetului Director Naţional şi prin afişarea la sediul central.

Articolul 52

La şedinţa Consiliului de Conducere Naţional sunt convocaţi cu drept de vot consultativ membrii guvernului şi parlamentarii Uniunii pentru Reconstrucţia României precum şi primarul general al capitalei dacă acesta este membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României şi nu ocupă deja o poziţie în Consiliul de Conducere Naţional.

Articolul 53

Consiliul de Conducere Naţional are următoarele atribuţii principale:

1. stabileşte măsurile necesare îndeplinirii hotărârilor adoptate de Convenţia Naţională;
2. coordonează întreaga activitate a partidului între Convenţiile Naţionale;
3. aprobă programul de guvernare al Uniunii pentru Reconstrucţia României;
4. dezbate raportul Comisiei Naţionale de Cenzori, dă descărcare pentru execuţia bugetară şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
5. aprobă fuziunile sau alianţele cu alte formaţiuni politice;
6. stabileşte şi modifică denumirea, sigla şi semnul electoral al Uniunii pentru Reconstrucţia României;
7. aprobă înfiinţarea publicaţiilor centrale şi ale departamentelor centrale de analiză pe diferite domenii din cadrul Uniunii pentru Reconstrucţia României;
8. aprobă candidaturile Uniunii pentru Reconstrucţia României pentru funcţiile de Preşedinte al României şi de Prim Ministru;
9. alege şi revocă Preşedintele şi membrii Comisiei Naţionale de Cenzori;
10. alege şi revocă Preşedintele şi membrii Colegiului Naţional de Arbitraj;
11. alege şi revocă trezorierul la propunerea Preşedintelui Comitetului Director Naţional;
12. definitivează listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare la propunerea Comitetului Director Naţional;
13. decide asupra aplicării de sancţiuni membrilor Uniunii pentru Reconstrucţia României în conformitate cu dispoziţiile Art. 13. din Statut;
14. aprobă regulamentele de funcţionare internă a structurilor constituite în interiorul partidului;
15. stabileşte cuantumul cotizaţiilor lunare precum şi cotele de contribuţie din venituri ale parlamentarilor, demnitarilor, primarilor şi consilierilor membri ai Uniunii pentru Reconstrucţia României.

Articolul 54

Comitetul Director Naţional cuprinde:

1. preşedintele partidului;
2. 3 vicepreşedinţi ai partidului;
3. secretarul general al partidului.

Articolul 55

Comitetul Director Naţional se întruneşte o dată pe săptămână şi oricând este necesar la convocarea preşedintelui Comitetului Director Naţional sau la cererea a cel puţin doi dintre membrii săi.

Articolul 56

La şedinţa Comitetului Director Naţional participă trezorierul partidului cu drept de vot consultativ, precum şi orice alt membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României care a fost invitat de către comitet.

Articolul 57

Comitetul Director Naţional are următoarele atribuţii principale:

1. conduce activitatea partidului între şedinţele Consiliului de Conducere Naţional;
2. emite luări de poziţie legate de evenimentele politice, sociale şi economice curente;
3. coordonează activitatea grupurilor parlamentare ale Uniunii pentru Reconstrucţia României şi a demnitarilor partidului;
4. asigură informarea continuă a Comitetelor Directoare Judeţene sau al Municipiului Bucureşti cu privire la activitatea curentă a partidului;
5. negociază alianţe, fuziuni sau protocoale de colaborare cu alte formaţiuni politice şi propune rezultatele acestor negocieri spre aprobarea Consiliului de Conducere Naţional;
6. iniţiază şi dezvoltă relaţiile interne şi internaţionale ale Uniunii pentru Reconstrucţia României cu alte partide politice, organizaţii neguvernamentale, sindicate, asociaţii patronale, etc;
7. conduce şi coordonează campaniile electorale ale Uniunii pentru Reconstrucţia României pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale şi numeşte şefii fiecăreia dintre aceste campanii electorale;
8. coordonează activitatea departamentelor centrale de analiză pe diferite domenii din cadrul Uniunii pentru Reconstrucţia României şi numeşte şefii acestor departamente;
9. validează sau invalidează rezultatele alegerilor pentru Comitetele Directoare Judeţene sau al Municipiului Bucureşti şi ale reprezentanţilor regionali în Consiliul de Conducere Naţional;
10. numeşte şi revocă din funcţii reprezentanţii partidului în instituţii centrale, foruri şi organizaţii interne şi internaţionale;
11. propune Consiliului de Conducere Naţional listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare;
12. propune aplicarea de sancţiuni pentru membrii Uniunii pentru Reconstrucţia României în conformitate cu dispoziţiile Art. 13. din Statut şi în cazuri speciale poate hotărî suspendarea acestora din funcţie până la decizia Consiliului de Conducere Naţional;
13. convoacă Consiliul de Conducere Naţional;
14. stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale structurilor centrale şi efectuează angajări şi concedieri;
15. întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi îl propune spre aprobare Consiliului de Conducere Naţional;
16. administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale structurilor centrale;
17. numeşte purtătorul de cuvânt al partidului;
18. elaborează regulamentele de organizare şi funcţionare internă a structurilor constituite în interiorul partidului şi le propune spre aprobare Consiliului de Conducere Naţional;
19. decide schimbarea sediului central al Uniunii pentru Reconstrucţia României.

Articolul 58

 La nivelul conducerii centrale a Uniunii pentru Reconstrucţia României se constituie, prin regulamente specifice de organizare şi funcţionare, următoarele structuri:

1. Colegiul Naţional de Arbitraj
2. Comisia Naţională de Cenzori.

Articolul 59

Colegiul Naţional de Arbitraj funcţionează ca instanţă supremă în toate problemele referitoare la respectarea Statutului, regulamentelor de funcţionare, disciplinei şi moralei membrilor Uniunii pentru Reconstrucţia României. Colegiul Naţional de Arbitraj îşi desfăşoară propria activitate şi coordonează activitatea tuturor Colegiilor Judeţene sau al Municipiului Bucureşti de Arbitraj pe baza unui regulament ce urmează a fi aprobat de Consiliul Naţional de Conducere.

Articolul 60

Atribuţiile Comisiei Naţionale de Cenzori constau în verificarea si analiza modului de gestionare a patrimoniului şi fondurilor Uniunii pentru Reconstrucţia României. Comisia Naţională de Cenzori îşi desfăşoară propria activitate şi coordonează activitatea tuturor Comisiilor Judeţene sau a Municipiului Bucureşti de Cenzori pe baza unui regulament ce urmează a fi aprobat de Consiliul Naţional de Conducere.

Articolul 61

Prin decizia Consiliului de Conducere Naţional se pot înfiinţa ulterior şi alte structuri la nivel central şi local (de ex.: departamente de analiză, structuri de tineret, de femei etc.) ce vor activa pe baza unor regulamente specifice de funcţionare elaborate de Comitetul Director Naţional.

CAPITOLUL V

PROCEDURILE DE ALEGERE ÎN CADRUL
Uniunea pentru Reconstrucţia României

Articolul 62

Şedinţele structurilor Uniunii pentru Reconstrucţia României sunt constituite statutar în prezenţa a jumătate plus unu din numărul membrilor componenţi.

Articolul 63

Convenţiile locale ale membrilor organizaţiilor locale sunt statutar constituite în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor convocaţi la prima întrunire şi indiferent de numărul membrilor prezenţi la a doua întâlnire.

Articolul 64

Cu excepţia alegerilor pentru organismele de conducere care se desfăşoară prin vot secret, toate celelalte hotărâri ale forurilor componente ale Uniunii pentru Reconstrucţia României se iau prin vot deschis.

Articolul 65

Cu excepţia situaţiilor în care Statutul prevede altfel, toate hotărârile forurilor Uniunii pentru Reconstrucţia României se iau cu o majoritate de jumătate plus unu din numărul celor prezenţi; se consideră prezenţi şi cei care delegă reprezentarea prin mandat cu excepţia lucrărilor convenţiilor locale, judeţene şi naţionale unde nu se acceptă reprezentarea prin mandat.

Articolul 66

Orice membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României poate cumula simultan maxim două funcţii de conducere în cadrul partidului. Se consideră funcţii de conducere cele de membru în Comitetele Directoare de la fiecare nivel.

Articolul 67

Candidaturile pentru Comitetele Directoare de la toate nivelele se depun pe echipe de câte 5 persoane, câte una pentru fiecare poziţie (preşedinte, 3 vicepreşedinţi - între care un locţiitor al preşedintelui - şi secretar).

Articolul 68

Un membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României poate candida numai într-o singură echipă pentru alegerea Comitetului Director la toate nivelele.

Articolul 69

În cazul Comitetelor Directoare de la toate nivelele, dacă devin vacante cel mult 2 posturi simultan, înlocuitorii sunt numiţi de către preşedintele Comitetului Director în termen de cel mult 10 zile de la producerea vacanţei.

Dacă devin vacante 3 sau mai multe posturi simultan, se organizează noi alegeri în termen de minim 15 şi maxim 45 de zile pentru Comitetele Locale, Judeţene sau al Municipiului Bucureşti şi în termen de minim 60 şi maxim 90 de zile pentru Comitetul Director Naţional.

Articolul 70

Pentru Comitetul Director Local, la primul tur de scrutin câştigă echipa care a obţinut jumătate plus unu din voturile valabil exprimate de către cei prezenţi la Convenţiile Locale de alegeri.

Dacă nici o echipă nu a obţinut această majoritate se organizează un al doilea tur de scrutin la care participă primele două echipe clasate în ordinea voturilor obţinute şi câştigă cea care obţine cele mai multe voturi în al doilea tur de scrutin.

Articolul 71

La şedinţele de alegeri a Comitetului Director Local participă ca observator un membru al Comitetului Director Judeţean sau al Colegiului Judeţean de Arbitraj desemnat de către Comitetul Director Judeţean.

Articolul 72

Lista de candidaturi pe echipe pentru Comitetul Director Local se închide cu 48 de ore înaintea orei de începere a şedinţei de alegeri menţionată în convocare.

Articolul 73

Pentru a fi acceptată, candidatura unei echipe pentru Comitetul Director Local trebuie susţinută în scris de cel puţin 5 membri ai organizaţiei locale respective care au fost convocaţi la şedinţa de alegeri şi nu fac parte din echipa respectivă.

Articolul 74

Un membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României poate susţine în scris o singură echipă care candidează pentru Comitetul Director Local.

Articolul 75

Pentru Comitetul Director Judeţean, la primul tur de scrutin câştigă echipa care a obţinut jumătate plus unu din voturile valabil exprimate de către cei prezenţi la Convenţia Judeţeană de alegeri.

Dacă nici o echipă nu a obţinut această majoritate se organizează un al doilea tur de scrutin la care participă primele două echipe clasate în ordinea voturilor obţinute şi câştigă cea care obţine cele mai multe voturi în al doilea tur de scrutin.

Articolul 76

La şedinţa de alegere a Comitetului Director Judeţean participă ca observator un membru al Comitetului Naţional Director sau al Colegiului Naţional de Arbitraj desemnat de către Comitetul Director Naţional.

Articolul 77

Lista de candidaturi pe echipe pentru Comitetul Director Judeţean se închide cu 48 de ore înaintea orei de începere a şedinţei de alegere menţionată în convocare.

Articolul 78

Pentru a fi acceptată, candidatura unei echipe pentru Comitetul Director Judeţean trebuie susţinută în scris de cel puţin 15 membri ai Convenţiei Judeţene respective care au fost convocaţi la şedinţa de alegeri si care nu fac parte din echipa respectivă.

Articolul 79

Un membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României poate susţine în scris o singură echipă care candidează pentru Comitetul Director Judeţean.

Articolul 80

Pentru stabilirea componenţei Consiliului de Conducere Naţional se constituie între filialele judeţene ale Uniunii pentru Reconstrucţia României 8 regiuni după cum urmează::

1. Regiunea Nord-Est compusă din 6 judeţe: Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui;
2. Regiunea Sud-Est compusă din 6 judeţe: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa;
3. Regiunea Sud compusă din 7 judeţe: Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman, Giurgiu, Argeş, Prahova, Dâmboviţa;
4. Regiunea Sud-Vest compusă din 5 judeţe: Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt;
5. Regiunea Vest compusă din 4 judeţe: Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara, Arad;
6. Regiunea Nord-Vest compusă din 6 judeţe: Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj;
7. Regiunea Centru compusă din 6 judeţe: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov;
8. Regiunea Bucureşti compusă din Municipiul Bucureşti şi Sectorul Agricol Ilfov.
   

Articolul 81

Fiecare regiune, cu excepţia regiunii Bucureşti, are 3 reprezentanţi în Consiliul de Conducere Naţional.
Aceştia sunt:

1. preşedintele filialei judeţene din regiune cu cei mai mulţi membri (până la primele alegeri locale sau generale de la înfiinţarea partidului, după care se aplică criteriul ordinii descrescătoare a rezultatelor electorale obţinute în fiecare judeţ) desemnat ca membru de drept;
2. b) doi dintre preşedinţii celorlalte filiale judeţene din componenţa regiunii, aleşi de către aceştia cu majoritate simplă, în cel mult 30 de zile de la alegerile Comitetelor Directoare Judeţene.

Articolul 82

Regiunea Bucureşti are 4 reprezentanţi în Consiliul de Conducere Naţional. Aceştia sunt:

1. preşedintele filialei Municipiului Bucureşti, desemnat de drept;
2. preşedintele organizaţiei de sector sau a Sectorului Agricol Ilfov cu cei mai mulţi membri (până la primele alegeri locale sau generale de la înfiinţarea partidului, după care se aplică criteriul ordinii descrescătoare a rezultatelor electorale obţinute în fiecare judeţ) desemnat de drept;
3. doi dintre preşedinţii celorlalte organizaţii de sector sau a Sectorului Agricol Ilfov, aleşi de către aceştia, cu majoritate simplă, în cel mult 30 de zile de la alegerile Comitetelor Directoare Locale.

Articolul 83

Pentru lucrările Convenţiei Naţionale se instituie sistemul voturilor reprezentative pentru filialele judeţene.

Numărul total de 301 voturi reprezentative (egal cu numărul de delegaţi) se distribuie în funcţie de numărul de membri conform unei norme de reprezentare stabilită de Comitetul Director Naţional anterior convocării Convenţiei Naţionale şi comunicată în scris în respectiva convocare.

Articolul 84

Pentru Comitetul Director Naţional se candidează în echipe complete de câte 5 persoane (pentru toate funcţiile din comitet: preşedinte, 3 vicepreşedinţi - între care un locţiitor al preşedintelui - şi secretar general); candidatura unei echipe trebuie propusă în scris de cel puţin 6 reprezentanţi regionali (din totalul de 19); echipele de candidaţi sunt votate, prin vot secret, de către toţi membrii partidului din fiecare judeţ; echipa care câştigă cele mai multe voturi într-un judeţ obţine toate voturile reprezentative arondate judeţului respectiv; echipa care obţine cele mai multe voturi reprezentative (din totalul de 301) la Convenţia Naţională câştigă cursa pentru conducerea partidului

Articolul 85

Alegerile pentru Comitetul Director Naţional se desfăşoară la sediul fiecărei organizaţii locale unde se amplasează urne sigilate. Votarea se face pe parcursul unei singure zile în toate organizaţiile locale din ţară.

Pe toată durata zilei de votare este prezent în sediul fiecărei organizaţii locale un observator delegat de către Comitetul Director Judeţean care este membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României în judeţul respectiv şi nu face parte din organizaţia locală respectivă.

Desigilarea urnelor şi numărarea voturilor se face de către comisia locală de numărare a voturilor, după ora de terminare a votării, la sediul fiecărei organizaţii locale, în prezenţa observatorului care trebuie să certifice în scris corectitudinea procesului de votare şi a rezultatului acestuia.

În ziua următoare, buletinele de vot împreună cu rezultatele votării din organizaţiile locale se centralizează la sediul filialei judeţene sau a Municipiului Bucureşti unde, comisia judeţeană de numărare a voturilor validează rezultatele din judeţ, desemnând echipa care a obţinut cele mai multe voturi şi, în consecinţă, primeşte totalitatea voturilor reprezentative arondate judeţului respectiv.

La această centralizare, validare şi desemnare din fiecare filială judeţeană sau a Municipiului Bucureşti participă în mod obligatoriu un observator delegat de către Comitetul Naţional Director care este membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României şi nu face parte din filiala judeţeană respectivă.

Numărătoarea voturilor reprezentative la nivel naţional şi desemnarea echipei câştigătoare se fac la Convenţia Naţională unde fiecare preşedinte de organizaţie judeţeană atribuie numărul de voturi reprezentative arondate judeţului respectiv echipei care a câştigat cele mai multe voturi ale membrilor organizaţiei judeţene pe care o conduce.

Articolul 86

Data alegerilor pentru Comitetul Director Naţional se comunică în scris, fiecărui membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României, de către Comitetul Director Naţional în exerciţiu cu cel puţin 60 de zile înainte. Lista de candidaturi pe echipe pentru Comitetul Director Naţional se închide cu 30 de zile înaintea datei alegerilor propriu-zise.

Articolul 87

Pentru hotărârile ce se iau în cadrul lucrărilor Convenţiei Naţionale se utilizează sistemul voturilor reprezentative.

Pentru orice problemă supusă votului, se votează mai întâi individual de către delegaţii cu drept de vot din fiecare filială judeţeană. Decizia care obţine cele mai multe voturi la interiorul filialei devine decizia acelei filiale. Decizia care are câştig beneficiază de toate voturilor reprezentative arondate filialei judeţene respective.

Pentru definitivarea procedurii de vot, preşedinţii fiecărei filialei judeţene sau a Municipiului Bucureşti atribuie voturile reprezentative ale filialei respective pentru decizia care a avut câştig de cauză în filiala lor.

Decizia care obţine cele mai multe voturi reprezentative va fi adoptată ca decizie a Convenţiei Naţionale.

CAPITOLUL VI

FONDURILE ŞI PATRIMONIUL
Uniunea pentru Reconstrucţia României

Articolul 88

Uniunea pentru Reconstrucţia României poate deţine bunuri mobile şi imobile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii sale.

Articolul 89

Sursele de finanţare ale Uniunii pentru Reconstrucţia României sunt:

1. cotizaţiile plătite lunar de către membrii partidului;
2. donaţii şi legate;
3. venituri din activităţi proprii;
4. subvenţii de la bugetul de stat, potrivit legii bugetare anuale;
5. alte surse, conform legii.

Articolul 90

Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.

Articolul 91

Cuantumul şi repartizarea între nivelele ierarhice a cotizaţiilor, a altor contribuţii ale membrilor partidului şi ale altor venituri se stabilesc prin hotărâre a Comitetului de Conducere Naţional.

Articolul 92

Uniunea pentru Reconstrucţia României nu desfăşoară activităţi specifice societăţilor comerciale, cu excepţia următoarelor situaţii:

1. editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de promovare şi cultură politică proprii;
2. serviciile interne;
3. închirierea spaţiilor proprii pentru conferinţe şi acţiuni social-culturale;
4. acţiunile culturale, sportive şi distractive;
5. vânzarea bunurilor din patrimoniu, cu excepţia celor primite drept donaţii din străinătate;
6. dobânzile bancare.

Articolul 93

Veniturile provenite din subvenţiile bugetare pot avea următoarele destinaţii:

1. cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor;
2. cheltuieli de personal;
3. cheltuieli pentru presă şi promovare;
4. cheltuieli pentru organizarea de activităţi cu caracter politic;
5. cheltuieli de deplasare;
6. cheltuieli pentru telecomunicaţii;
7. cheltuieli cu delegaţiile din străinătate.

Articolul 94

Comitetul Director Naţional al Uniunii pentru Reconstrucţia României numeşte câte un mandatar financiar, conform legii, pe perioada campaniilor electorale locale, parlamentare şi prezidenţiale.

CAPITOLUL VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 95

Statutul Uniunii pentru Reconstrucţia României este obligatoriu pentru toţi membrii şi toate filialele partidului.

Articolul 96

Filialele locale, judeţene sau a Municipiului Bucureşti pot deschide conturi la bancă în condiţiile legii şi răspund de gestionarea acestora.

Articolul 97

Organele executive ale partidului de la nivel central, judeţean sau local pot constitui asociaţii sau fundaţii pentru realizarea scopului şi obiectivelor partidului, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Articolul 98

Filiala Municipiului Bucureşti este echivalentă cu o filială judeţeană iar filialele de sector ale Municipiului Bucureşti sunt echivalente cu filialele locale.

Articolul 99

Calitatea de membru în Colegiile de Arbitraj sau în Comisiile de Cenzori este incompatibilă cu cea de membru în Comitetele Directoare, indiferent de nivel.

Articolul 100

În termen de 6 luni de la înregistrarea oficială a Uniunii pentru Reconstrucţia României, Consiliul de Conducere Naţional va supune aprobării regulamentele de organizare şi funcţionare internă a partidului elaborate de Comitetul Director Naţional.

Articolul 101

Uniunea pentru Reconstrucţia României îşi poate înceta activitatea prin:

1. autodizolvare hotărâtă de Convenţia Naţională a partidului;
2. dizolvare pronunţată pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
3. decizia Tribunalului Municipiului Bucureşti ca urmare a constatării inactivităţii conform Art. 31. din Legea partidelor politice.